Doina Pârcălabu, fostă președinte a CNPP!
Pensiile în România ar putea fi majorate în 2027, totul depinzând de ce va decide viitorul guvern și cum va arăta bugetul de stat. Nu există încă un procent stabilit, dar se discută trei variante: 5%, 7% sau 10%.
Știri de ultimă oră
Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiri
Nicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din Europa
Pariuri în România: piața, istoria și noii jucători
Texasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniToate aceste cifre provin din analize tehnice și simulații publicate în media, nu din propuneri oficiale. Scopul este să se arate cum ar afecta diferite nivele de indexare veniturile pensionarilor.
Perioada de „înghețare” a pensiilor și salariilor a durat două ani, ca urmare a măsurilor de austeritate luate pentru a reduce deficitul bugetar.
Deși prevederile legale impun indexarea anuală la rata inflației, această regulă nu a fost respectată în perioada menționată. Rezultatul? O scădere semnificativă a puterii de cumpărare a populației în vârstă.
La fiecare început de an, pensiile ar trebui să se ajusteze la evoluția prețurilor, iar lipsa acestei ajustări a afectat profund veniturile celor care au contribuit decenii la sistemul de asigurări sociale.
În 2027 se anticipatează o schimbare de orientare. Există un consens larg printre factori politici și experți: o corectie este necesară. Dar valoarea exactă a crescutei nu a fost stabilită. Debatele au evidențiat trei scenarii: 5%, 7% și 10%. Nu sunt propuneri legislativă definitivă, ci modele de calcul pentru a arăta efectele diferitelor niveluri de majorare pe pensiile medii.
Doina Pârcălabu, fostă președinte a Casei Naționale de Pensii Publice, a subliniat că pensia curentă nu acoperă cheltuielile esențiale pentru mulți pensionari. Chiar și cei care primesc sume apropiate de media națională se confruntă cu dificultăți financiare.
Situația devine critică când se adaugă contribuția sănătății – pentru pensiile peste 3.000 de lei, această sumă depășește pensia brută, reducând semnificativ venitul net disponibil pentru hrana, medicamentele sau încălzirea zilnică.
Mulți seniori se găsesc în poziție de vulnerabilitate economică.
Pârcălabu a accentuat că problema nu se limitează la cei cu pensia minimă.
Alexandru Nazare, șef interimar al MFP!
Se extinde și către cei cu venii apropiate de media națională sau chiar peste ea.
Acești individui, care au activ contribuit la economie prin ani de muncă, se găsesiți să echilibreze cheltuielile lunare cu resurse foarte limitate, uneori folosind ultimele economii pentru a plăti facturi, medicamente sau chirii.
În contexte în care veniturile sunt rigide și prețurile continuă să urce, chiar și o mică scădere a puterii de cumpărare poate avea efecte devastatoare asupra calității vieții.
Pentru a face mai concrete aceste proiecții, s-a luat ca exemplu o pensie de 2.000 de lei. O majorare de 5% ar genera un supliment de 100 de lei pe lună, ducând la un total de 2.100 de lei. La 7%, crescerea ar fi de 140 de lei, rezultând în 2.140 de lei lunari. O indexare de 10% ar adăuga 200 de lei, ajungând la o pensie de 2.200 de lei.
Deși aceste valori apar modeste, pentru mulți pensionari reprezintă diferența între a putea acoperi necesarile de bază și a se confrunta cu alegeri dificile între hrănă, medicamente sau încălzire.
Alexandru Nazare, șef interimar al Ministerului Finanțelor, a confirmat că guvernul analizează o indexare prudentă a pensiilor în 2027, având în vedere atât necesitatea de a sprijini populația vulnerabilă, cât și constrângerile bugetului de stat. A subliniat că nivelul final al majorării va depinde de echilibrul dintre resursele disponibile și prioritățile politice ale coaliției guvernante. Decizia va fi luată în cadrul negocițiilor privind proiectul de buget pentru anul viitor.
Este important de remarcat că, conform regulamentului vigilor, pensiile trebuie să fie indexate anual la rata inflației.
În septembrie 2026, această rată a fost de 6,61%, ceea ce ar implica, prin aplicarea strictă a legii, o majorare comparabilă cu acea valoare.
Totuși, deoarece indexarea nu a fost aplicată în cei doi ani precedenti, există o presiune crescută pentru a acoperi și diferența acumulată, ceea ce ar putea justifica o majorare mai semnificativă decât cea anuală obișnuită.
Debatele privind viitorul pensiilor au fost amplificate de declarațiile publice ale personalităților politice și ale expertilor din domeniul asigurărilor sociale. Toate subliniază nevoia de a restituire dignității economice pensionarilor, care au contribuit de Durata activă a vieții lor la funcționarea sistemului de pensii publice. Lipsa ajustărilor a dus la o dezvoltare desfavorabilă a raportului dintre pensii și costul vieții, afectând în special cei din mediile rurale și cei fără surse alternative de venit.
Alte știri:

