Panouri solare pe blocuri și balconuri: cât costă și cum reduc factura de energie

Ce date oferă Asociația Prosumatorilor?

Dezbaterile legislative din România au intrat într-o fază nouă, concentrându-se asupra potențialului imens al energiei solare în mediul urban. Senatorii și deputații analizează acum proiecte de lege care ar permite instalarea sistemelor fotovoltaice pe fațadele și acoperișurile imobilelor colective, precum și pe balcoanele locatarilor.

Această inițiativă vizează transformarea clădirilor de locuințe în veritabile centrale electrice mici, oferind rezidentilor posibilitatea de a genera venituri suplimentare sau de a-și reduce semnificativ costurile legate de consumul de electricitate.

O noutate majoră introdusă de noile reglementări este statutul juridic al asociațiilor de proprietari. Acestea ar putea opera ca entități de prosumat la nivel de condominiu, ceea ce înseamnă că energia generată pe acoperișul comun nu va fi consumată direct de fiecare apartament, ci va fi vândută către rețeaua națională.

Veniturile obținute din această tranzacție vor fi distribuite ulterior membrilor asociației, proporțional cu cota-parte individuală a fiecărui locat.

Astfel, un proprietar care deține un apartament spațios, de exemplu cu patru camere, va primi o sumă mai mare decât un locatar dintr-o garsonieră, asigurând o formă de echitate financiară.

Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România, a explicat logica din spatele acestei abordări monetare. El a subliniat faptul că producția de energie solară este predominant diurnă, în timp ce mulți locatari sunt absenți din domiciliu în orele de vârf ale zilei, fiind la locul de muncă sau în deplasare.

Dacă energia ar fi consumată direct, ar exista riscul ca doar persoanele prezente acasă să beneficieze de electricitate, lăsând ceilalți fără aport. Prin vânzarea curentului în sistem și redistribuirea banilor, se elimină această asimetrie, iar toți coproprietarii primesc o compensare financiară corectă, indiferent de programul lor zilnic.

Potriv datelor furnizate de Asociația Prosumatorilor, aproximativ 36% dintre cetățenii României locuiesc în imobile colective.

Cum se finanțează lucrările?

Suprafața totală a acoperișurilor disponibile pentru montaj este estimată la circa 4.200 de hectare, o resursă considerabilă care poate fi convertită într-o sursă importantă de energie verde.

Calculările preliminare sugerează că sumele distribuite locatarilor ar putea varia între 50 și 150 de lei lunar. Acești bani nu ar fi destinați exclusiv reducerii facturilor de energie, ci ar putea fi utilizați și pentru plata cheltuielilor de întreținere a clădirii.

Procesul de plată ar urma să se desfășoare lunar. În momentul în care furnizorul de energie decontează kilowații sau megawații vânduți de sistemul instalat pe bloc, fondurile ajung în contul asociației de proprietari. Administratorul imobilului are apoi obligația de a repartiza aceste sume către fiecare locatar, respectând ponderile individuale stabilite prin actele de proprietate. Acest model funcționează deja cu succes în mai multe state europene, dar în România abia acum se construiește cadrul legal necesar pentru implementarea sa la scară largă.

Costurile inițiale ale investiției depind direct de dimensiunea suprafeței disponibile și de puterea nominală a echipamentelor. Ca exemplu concret, pentru un bloc rezidențial cu patru etaje, instalarea unui sistem fotovoltaic cu o capacitate de aproximativ 20 kW ar implica o investiție situată între 13.000 și 14.000 de euro.

Perioada de amortizare a acestui capital este estimată la circa cinci ani, ceea ce face proiectul atractiv din punct de vedere economic pe termen mediu.

Finanțarea lucrărilor poate fi realizată prin două mecanisme principale. Fie locatarii contribuie voluntar cu fonduri proprii, imitând modelul comunităților de energie, fie asociația de proprietari accesează fonduri europene destinate eficienței energetice.

Pentru a demara proiectul, este necesar acordul locatarilor, fie unanim, fie cu majoritate simplă, conform regulilor interne ale asociației. Odată montate panourile, asociația devine formal un prosumator de condominiu, chiar dacă locatarii individuali nu dețin calitatea de prosumatori în sens strict.

România beneficiază deja de un cadru legal existent pentru prosumatori, iar recent, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a supus consultării publice un proiect de ordin care reglementează comercializarea, facturarea, decontarea și alocarea valorică pentru situațiile „multi-loc”. Această măsură deschide calea către flexibilitate energetică, permițând, de exemplu, ca energia produsă de panourile instalate într-o casă din afara orașului să fie folosită pentru a acoperi consumul dintr-un apartament dintr-un bloc, integrând astfel sursele de producție disparate.