Pământul s-a zguduit din nou în Vrancea! Cutremur în azimutul faimoasei zone seismice

Cât de liniștită este, de fapt, Vrancea?

Niciun început de lună fără emoții în cea mai fierbinte zonă tectonică a țării. În cursul nopții de joi spre vineri, chiar la ora 1:00 fix, un seism de magnitudine 3,9 a zguduit din nou județul Vrancea.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), mișcarea faliei s-a produs la o adâncime de 75,1 kilometri.

Chiar dacă a fost vorba despre un seism de intensitate medie, adâncimea la care s-a declanșat a făcut ca undele să străbată distanțe considerabile. Epicentrul a fost localizat la 38 de kilometri sud de Focșani și la 61 de kilometri sud de Buzău.

Undele s-au propagat rapid în toată regiunea: 73 de kilometri est de Sfântu-Gheorghe, 84 de kilometri est de Brașov, 96 de kilometri sud de Bârlad, precum și la câte 98 de kilometri distanță de Ploiești (nord-est) și Bacău (sud).

Regiunea Vrancea rămâne cel mai fierbinte punct tectonic al României. Punctul ei forte — dar și marele pericol — îl reprezintă tocmai aceste cutremure la adâncimi intermediare, ale căror unda de șoc se împrăștie pe arii uriașe.

Statisticile recente arată o activitate continuă: de la începutul lunii octombrie și până acum, în toată țara s-au înregistrat 16 evenimente seismice. Magnitudinile au oscilat între 2 și 4,8 pe scara Richter.

Suntem pregătiți pentru un seism major?

Până în prezent, cel mai puternic seism din acest an s-a produs pe 19 octombrie, în județul Buzău, înregistrând o magnitudine de 4,8.

Un alt episod care a ridicat semne de întrebare s-a petrecut recent, când un alt cutremur de 4,8 — considerat cel mai puternic din România din ultimele două decenii — a provocat surprize neplăcute. Deși magnitudinea nu a fost una critică, efectele s-au simțit direct în Capitală, unde rețelele de telefonie mobilă au căzut temporar.

Inginerul constructor Matei Sumbasacu atrage atenția că Bucureștiul rămâne o bombă cu ceas în fața unui seism major. Expertul ridică dubii serioase privind siguranța anumitor tipuri de clădiri și analizează cât de protejate sunt, în realitate, construcțiile noi ce respectă standardele actuale.

Deși tehnica de intervenție și mecanismele de salvare s-au modernizat masiv față de anul 1977, fondul imobiliar actual este mult mai șubred. Marea problemă o reprezintă clădirile vechi, ridicate încă dinaintea cutremurului devastator din 1940.

Concluzia specialistului este una sumbră: astăzi, România este mult mai vulnerabilă în fața unui cutremur major decât era în 1977.