Suntem oare pregătiți pentru războiul hibrid?

Moscova pare a-și contura o strategie complexă de extindere a tensiunilor generate de războiul din Ucraina, vizând nu doar frontul principal, cinși alte state europene, a semnalat șeful statului român, Nicușor Dan. Într-o conversație exclusivă cu agenția Bloomberg, președintele a subliniat importanța provocărilor adresate vecinilor, în special în contextul incidentelor recente din Marea Neagră. Aceste evenimente, care vizează navele comerciale, nu pot fi tratate simplist drept accidente, ci sunt manifestări ale unei ofensive coordonate. În urma acestor evoluții, Bucureștiul a cerut partenerilor din NATO un sprijin suplimentar pentru a consolida poziția defensivă.

Când i s-a cerut o perspectivă despre momentul în care ar putea fi declanșat Articolul 5 al Tratatului NATO, Nicușor Dan a insistat asupra dorinței României de a evita o escaladare a conflictului, chiar dacă amenințarea este reală. Președintele a fost rugat să comenteze și poziția cancelarului german, Friedrich Merz, care susține că Europa subestimează grav pericolul reprezentat de Federația Rusă. El este total de acord cu cancelarul german și a menționat că, în general, cei doi lideri își aliniază pozițiile în cadrul Consiliului European.

Nicușor Dan a detaliat natura amenințării, explicând că aceasta nu se limitează la confruntarea militară clasică de pe teritoriul ucrainean.

Pachetul include și o gamă largă de acțiuni îndreptate împotriva structurii sociale a statelor europene.

Pe lângă efectele colaterale directe, precum căderea dronelor pe pământul românesc, există un război hibrid desăvârșit de Moscova, care utilizează atacuri cibernetice, operațiuni de sabotaj și campanii masive de dezinformare.

Această presiune constantă impactează profund societățile noastre, a afirmat șeful statului.

Recunoașterea faptului că statele europene au fost insuficient pregătite pentru acest tip nou de conflict a fost făcută deschis de președinte.

Cu toată sinceritatea, a adăugat el, nu ne-am asigurat protecția necesară pentru un astfel de război hibrid.

De ce nu sunt întâmplătoare atacurile din Marea Neagră?

Discuțiile au trecut apoi la aspectele tehnice ale incidentelor din spațiul aerian și maritim.

Nicușor Dan a făcut o distincție clară între evenimente de acum aproximativ un an și jumătate, când dronele pătrundeau în România din cauza atacurilor rusești asupra porturilor de la Dunăre, și atacurile actuale din Marea Neagră.

În trecut, devierea de la țintă ducea uneori la intrarea accidentală a aparatelor pe teritoriul nostru, dar acum situația este diferită.

Logica aplicată de președinte este una matematică: pentru ca o dronă să atingă o navă comercială în marea deschisă, ea trebuie să fie ghidată precis spre acea țintă, având în vedere vastitatea spațiului. Prin urmare, incidentele actuale nu sunt întâmplătoare. Imaginea de ansamblu sugerează că Rusia încearcă să ducă mai departe războiul din Ucraina, provocand deliberat celelalte țări europene. Pentru a face față acestei presiuni, România a demarat o serie de acțiuni.

Deși au fost comandate diverse capabilități militare prin intermediul programului european SAFE, procesul de livrare necesită un interval de timp considerabil.

În acest interimat, autoritățile române au solicitat sprijin temporar din partea aliaților NATO pentru a întări apărarea.

Această abordare strategică este similară cu cea utilizată anterior, când se gestionau incidente legate de dronele care se apropiau de frontiera dunăreană. S-a apelat la echipe temporare oferite de parteneri, iar acum se repetă aceeași procedură.

Ce arată cifrele oficiale despre incidentele de securitate?

Președintele a confirmat că subiectul a fost analizat în detaliu într-o reuniune NATO organizată săptămâna trecută, unde s-a reconfirmat solicitarea unor capacități temporare și s-a obținut sprijinul necesar.

Contextul statistic prezentat de jurnaliștii Bloomberg a inclus date relevante despre incidentele de securitate din ultimul timp. Au fost înregistrate 164 de atacuri în imediata apropiere a frontierei române, iar avioanele de luptă naționale au fost mobilizate de la sol în 112 ocazii.

Lista include și 54 de intrări neautorizate în spațiul aerian, șase drone doborâte activ și 81 de incidente în care drone sau fragmente ale acestora au fost identificate după cădere.

În fața acestor cifre, a fost pusă întrebarea despre pragul concret care ar putea declanșa apărarea colectivă prevăzută de Articolul 5.

Nicușor Dan nu a fixat o limită numerică specifică, ci a reiterat necesitatea prudenței.

El a explicat că rușii încearcă să forțeze escaladarea pentru a testa reacția tuturor statelor europene, iar punctul său de vedere este că nu trebuie să intrăm în acest circuit de tensiune crescută.

Consultările în cadrul NATO continuă și pot deveni mai frecvente dacă situația o cere. Președintele a notat că România este acum mai bine echipată.

Obiectivul declarat este să se doboare dronele care pătrund în spațiul nostru, evitând o confruntare directă cu Rusia, în timp ce operațiunile rămân concentrate în apele noastre teritoriale.