Nicușor Dan: Echilibrul dificil între arbitru și lider

Președintele nu trebuie să se implice direct în luarea deciziilor, ci să

Politicologul Cristian Pârvulescu susține că președintele Nicușor Dan nu a depășit limitele mandatului său și a acționat în conformitate cu atribuțiile constituționale. O comparație cu Traian Băsescu, considerat un președinte care depășea constant limitele, este făcută pentru a ilustra această diferență.

„Mulți simt lipsa unui președinte activ, implicat direct în politică”, spune Pârvulescu. „Dar președintele nu este un jucător, ci garantul echilibrelor instituționale. El reprezintă România ca entitate, nu doar pe cei care l-au votat. Nicușor Dan a încercat, din punctul meu de vedere, să respecte acest rol.” Politologul amintește că stilul mai rezervat al lui Klaus Iohannis a necesitat șase ani pentru a se consolida.

Președintele, un rol constituțional limitat

Președintele nu trebuie să se implice direct în luarea deciziilor, ci să asigure buna funcționare a statului, asemenea unui rege constituțional. „Regele nu intervine, ci doar asigură funcționarea statului. Din păcate, datorită unor președinți precum Ion Iliescu și Traian Băsescu, dar și a tendințelor prezidențiale ale lui Emil Constantinescu, s-a creat o așteptare nerealistă de la președinte”, explică Pârvulescu.

Tensiuni între Președinte și Prim-Ministru

Instabilitatea politică din ultimii 20 de ani, conform politologului, are două cauze principale: tendința președinților de a-și extinde puterea dincolo de limitele constituționale și puterea excesivă a prim-ministrului în raport cu coaliția de guvernare. „Președinții au avut tentația de a construi o putere prezidențială în detrimentul prim-ministrului. În prezent, avem o coabitare de fațadă între Ilie Bolojan și Nicușor Dan, relația lor fiind mai degrabă formală”, adaugă Pârvulescu.

Obligații morale și respect reciproc

Criticile aduse lui Nicușor Dan pentru lipsa de susținere publică a premierului Bolojan sunt, în opinia lui Pârvulescu, nejustificate. Președintele pare să înțeleagă mai bine limitele mandatului său decât politicienii cu experiență. „Nu poate oferi un semnal de susținere. Deși are libertate de exprimare, acest gest ar fi inutil. Traian Băsescu a făcut acest lucru și a generat crize suplimentare. Stilul rațional și matematic al președintelui Dan îl ajută să înțeleagă mai bine limitele acestui mandat, limite care au devenit și mai clare după 2013, când votul de suspendare poate fi aprobat cu un cvorum de doar 30%. Asta înseamnă că președintele este oricând vulnerabil.”

Obligații morale și respect reciproc

„Președintele nu are o obligație morală față de Bolojan, deoarece premierul nu a respectat promisiunile făcute în campanie. Bolojan a preferat să mărească TVA-ul, ignorând angajamentele luate, și a intrat astfel într-o relație formală, nu de colaborare instituțională. Nu este singurul moment în care Bolojan l-a lăsat pe Nicușor Dan în urmă. Prin urmare, președintele nu are nicio obligație morală față de el, deși Bolojan sugerează în interviuri că Nicușor Dan ar avea o astfel de obligație pentru că nu a candidat la prezidențiale”, spune Pârvulescu.

Poziția față de un guvern susținut de AUR

Întrebat dacă Nicușor Dan a depășit limitele rolului său când a declarat că nu poate accepta un guvern susținut de AUR, profesorul Pârvulescu Președintele are obligația de a asigura respectarea Constituției și a principiilor democratice. „Deci nu a depășit limitele, deoarece comportamentul AUR nu demonstrează nicio susținere a Constituției. Ei contestă Curtea Constituțională și deciziile sale. Președintele are obligația de a respecta Constituția, iar art. 1 prevede supremația acesteia. Cât timp un actor politic refuză să accepte democrația constituțională, președintele s-a dovedit a fi singurul actor politic și instituțional conștient de pericolul în care se află România.”