Sursele eoliene au compensat, timp de câteva zile, oprirea capacităților
Ministerul Energiei a propus o listă ce include, în prima etapă, trei perimetre în sectorul Mării Negre din România, care ar putea fi autorizate pentru producerea de energie electrică. Capacitatea instalată a acestor perimetre se ridică la 3,1 GW, incluzând un perimetru de 1.900 MW și două de câte 600 MW. Aceasta reprezintă mai mult decât dublul capacității centralei nucleare de la Cernavodă, care a fost oprită începând cu 13 august. Conform documentelor publicate, Ministerul Energiei, prin „Strategia energetică a României 2025-2035”, a stabilit ca obiectiv instalarea unei capacități eoliene offshore de 3 GW până în 2035. Cele trei perimetre de concesiune definesc zonele pentru proiectele de energie eoliană offshore, având o capacitate totală de 3,1 GW. Aceste zone sunt considerate adecvate pentru proiecte eoliene offshore fixe și sunt fezabile cu tehnologiile actuale, evitând în același timp zonele cu sensibilitate ecologică ridicată.
Știri de ultimă oră
Denis Drăguș exclus din lotul naționalei pentru meciul cu Moldova
Cinci persoane rănite, inclusiv un copil, în accident cu poliția în Sibiu
Serviciile secrete europene avertizează: atac rus iminent împotriva NATO
Continuitate: Băsescu, critic la adresa lui Mureșan: „Știe carte, dar trebuie să taie din cheltuieliÎn prezent, capacitatea de producție a energiei electrice din surse eoliene, care se află doar pe uscat, a atins o cotă națională de 28,52%, cu 1,97 MW din eolian, 23,44% din hidro (1,477 MW), 21,22% din hidrocarburi (1,337 MW), 15,57% din cărbune (981 MW), 7,19% din fotovoltaice (453 MW), 3,17% din facilități de stocare (200 MW), 0,87% din biomasă (55 MW) și 0 MW din nuclear, totalizând 6.302 MW. Producția, la ora 19:12, a fost sub consum, care a atins 6.963 MW, ceea ce a dus la importuri de 652 MW.
Sursele eoliene au compensat, timp de câteva zile, oprirea capacităților nucleare, România aflându-se într-o alertă energetică din 1 august, după ce primul reactor de la Cernavodă (700 MW) a fost oprit din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, ceea ce a dus și la o reducere semnificativă a producției celor două hidrocentrale de pe râu. Potrivit documentelor strategice, energia eoliană offshore reprezintă o oportunitate majoră pentru diversificarea mixului energetic și consolidarea securității energetice a României. Raportul Băncii Mondiale privind Foaia de parcurs pentru energia eoliană offshore în România subliniază că zona Mării Negre dispune de resurse eoliene considerabile, cu viteze medii ale vântului de peste 7,5 m/s, estimând un potențial tehnic total de aproximativ 76 GW. Această capacitate este echivalentă cu puterea instalată a 54 de centrale nucleare Cernavodă.
În condiții normale, cele două reactoare nucleare oferă aproape 20% din electricitatea consumată în România.
Din cele 76 GW estimate, aproximativ 22 GW ar putea fi instalați pe fundații
Din cele 76 GW estimate, aproximativ 22 GW ar putea fi instalați pe fundații fixe, iar 54 GW prin tehnologii plutitoare. Instalarea unei capacități de 3 GW până în 2035 este considerată un scenariu moderat, iar în cazul unei dezvoltări accelerate, capacitatea ar putea ajunge la 7 GW, acoperind o parte semnificativă din nevoile energetice ale României.
Fostul ministru al energiei, Sebastian Burduja, a estimat că, în 2030, România ar putea avea în sistemul energetic național primul MWh de energie eoliană offshore, ceea ce a stârnit interesul multor investitori.
Conform legii, pe baza unui studiu specializat, Guvernul, la propunerea Ministerului Energiei, va aproba lista zonelor eoliene offshore, definite prin coordonate topogeodetice, până la 31 martie 2025.
Alte știri:
Sursă: mediafax
Conținut scris de redacția noastră stirilenatiunii.ro / Andrei Popescu și asistat AI.


