Leul scade în fața euro, intervențiile BNR au efect limitat

Sunt suficiente rezervele de 60,06 miliarde?

Presiunea asupra leului nu se amelioră, iar eforturile Băncii Naționale de a stabiliza piața par să aibă un impact mai redus decât se aștepta. Din perspectiva unui specialist financiar, BNR are capacitatea de a atenua oscilațiile bruste ale cursului, dar nu de a le opri complet.

Moneda națională se confruntă cu o nouă perioadă de tensiune, în care nu doar cursul euro-leu contează, ci și scăderea rezervelor valutare ale băncii centrale, forța dolarului american și incertitudinea generată de neînțelegerile politice interne.

Această combinație de factori riscă să transforme deprecierea actuală într-o provocare majoră pentru costurile importurilor, accesul la credite și consumul populației, așa cum susține Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România.

Joi, valoarea oficială a euroului a fost fixată de BNR la 5,3470 lei. În 2026, leul a trecut prin două faze distincte de depreciere semnificativă față de euro: prima în primăvară, a doua în octombrie. Pe un fond de prudență crescătoare a investitorilor, care pierd răbdarea într-un mediu global sensibil la semnale de alertă, instabilitatea politică și fiscală a declanșat, previzibil, episoade de vulnerabilitate accentuată a cursului de schimb.

Anunțurile despre scăderea rezervelor valutare ale BNR – care indicau o posibilă intervenție pentru susținerea cursului încă din septembrie – împreună cu eșecul ultimei încercări de constituire a guvernului, au oferit pieței valutare motive suficiente pentru a reacționa. Orice factor minor ar fi putut declanșa efecte în lanț pe acest segment. Rămânând loială doctrinei de flotare controlată, BNR intervine constant pe piață, cu scopul de a netezi mișcările bruste ale cursului.

Deși nivelurile de rezerve sunt considerate suficiente, stocul de 60,06 miliarde de euro, care a scăzut cu 4,805 miliarde de euro doar în septembrie, nu poate fi epuizat exclusiv pentru protejarea valorii monedei. Prezența activă a BNR nu poate contrazice pe termen lung necesitatea unor ajustări macroeconomice structurale. Cursul valutar funcționează simultan ca indicator de sănătate economică și ca mecanism de autoreglare: un euro mai puternic tende să reducă consumul de bunuri importate.

Leul pierde teren și față de euro!

Chiar dacă este o măsură dificilă de asimilat, restricționarea accesului la bunuri și servicii pentru cetățeni și firme ajută la reducerea deficitului extern. Bilanțul comercial a înregistrat în primele șapte luni ai anului un sold negativ de 19,276 miliarde de euro, o valoare cu 1,1% mai mică decât aceeași perioadă din 2025, când diferența era de 6,2%.

Această tendință a fost o sursă de îngrijorare, iar deficitul de cont curent, proiecționat la 6,8% din PIB pentru anul curent, se situează la un nivel foarte ridicat.

Pentru comparație, Polonia are un deficit de doar 2% din PIB, Ungaria de 0,1% din PIB, conform reprezentantului XTB România.

Un aspect important este că leul pierde terenul și față de un euro care, la rândul său, este slab față de dolarul american, subliniază Claudiu Cazacu. Cursul dolar-leu a apreciat cu 10,3% în acest an – un ritm de dublu față de euro-leu, care a avansat cu 5,12%.

Deși zona euro rămâne principalul partener comercial al României, prețul mai mare al dolarului influențează cheltuielile pentru petrol, combustibili, gaze importate, materii prime, electronice, echipamente industriale și medicamente din Asia.

Mai mult decât asta, creșterea valorii dolarului face ca refundarea datoriei denominate în această monedă – fie de la entități private, fie de la stat – să devină mai costisitoare. Ratele dobânzilor sunt anticipate să continue să crească atât în Statele Unite, cât și în zona euro, ceea ce reduce atractivitatea plasamentelor în leu.