Iulian Stanciu: De ce ar refuza funcția de premier și cum s-a despărțit de Sebastian Ghiță

Ce ne spune istoria sa profesională?

Cei mai mulți observatori din sfera economică se întreabă dacă liderul de afaceri Iulian Stanciu ar accepta invitația de a prelua frâiele executivului național.

În cadrul unei conversații amplificate de platforma StartupCafe, omul de afaceri, care gestionează în prezent un portofoliu de investiții cu o valoare ce depășește pragul de 100 de milioane de euro pe teritoriul României, a desființat cu fermitate speculațiile privind o eventuală carieră politică.

Conform viziunii sale, spațiul natural de manifestare rămâne sectorul privat, locul în care dezvoltarea proiectelor se realizează prin o abordare pragmatică, pornind de la bazele economiei către structura superioară a sistemului.

Discursul său a acoperit un spectru larg de subiecte, inclusiv așteptările comunității antreprenoriale față de noua administrație de stat, dinamica complexă a relației cu Sebastian Ghiță și provocările cu care se confruntă economia românească în fața presiunii competitive a gigantului chinez. Totodată, Stanciu a abordat direct zvonurile care îl plaseră în circuitul candidaților pentru funcția de prim-ministru, justificând de ce nu se simte pregătit pentru astfel de responsabilități instituționale.

El a detaliat cerințele specifice pe care le-ar impune viitoarei majorități parlamentare, oferind în același timp o critică aspră modului în care se obsedează actuala conducere cu indicatorul de absorbție a finanțărilor externe.

Privind în urmă la istoria sa profesională, Stanciu a menționat că s-a împrietenit cu Sebastian Ghiță în perioada liceului, la Ploiești. Legătura lor a evoluat semnificativ atunci când acesta din urmă i-a asigurat capitalul necesar pentru lansarea afacerii din capitală. Totuși, în anul 2009, a luat decizia fermă de a se desprinde de parteneriatul cu Ghiță, o mișcare pe care a explicat-o în detaliu în timpul interviului.

O altă noutate relevantă a fost semnalată chiar în ziua respectivă: compania sa de management de activități a anunțat intrarea ca acționar la NIBIRU, proiectul de succes inițiat de Andrei Șelaru, cunoscut publicului ca Selly.

Profilul actual al protagonistului este marcat de o vârstă de 51 de ani și de statutul său de fost director general și co-fondator al rețelei de retail eMAG, poziție care îl plasează printre cele mai bogate persoane din România. Invitatul a ajuns la înregistrarea podcastului „Idei & Antreprenorial” utilizând transportul public, alegerea fiind motivată de eficiență logistică.

Un punct de cotitură financiară în iunie 2026!

El a subliniat că drumul cu metroul îi economisea timp considerabil față de deplasarea cu mașina, diferența fiind de aproximativ 22 de minute față de o oră.

Un punct de cotitură financiară a survenit în luna iunie a anului 2026, când Stanciu a transferat către grupul Prosus ultimul lot de titluri de participare deținute la eMAG, reprezentând 11,77% din capital. Această tranzacție a marcat retragerea sa completă din societate după o perioadă de implicare activă de 17 ani. Activitatea sa curentă se desfășoară prin intermediul Inspire Asset Management, entitate pe care o conduce alături de partenerul său, Iulian Portasa.

Strategia sa este clară: deși a plasat deja peste 100 de milioane de euro în economie, ținta ambicioasă este atinsarea sumei de 1 miliard de euro într-un orizont de cel mult trei ani.

Fragmentele cheie ale dialogului cu jurnalistul Claudiu Zamfir relevă o viziune distinctă asupra guvernarilor viitoare. Când a fost întrebat despre așteptările vis-à-vis de noile negocieri interpartidiste, Stanciu a afirmat că perspectivele constructive vin în principal de la nivelul inferior al societății, nu de la vârfurile puterii.

El constată zilnic oportunități reale și o energie vitală a cetățenilor dornici de a crea valoare. În contrast, structurile de sus în jos par adesea rigidificate în practici convenționale. Cerința esențială pentru mediul de afaceri este instaurarea unei predictibilități legislative clare, deoarece incertitudinea normativă descurajează alocarea de capital pe orizonturi lungi.

Deși el însuși s-a adaptat la fluctuațiile ultimii 20 de ani, investitorii internaționali percep această instabilitate ca un risc major.

O atenție deosebită este acordată gestionării fondurilor europene și elaborării planului național pentru exercițiul financiar 2028-2034.

Stanciu pledează pentru o realocare a bugetului spre infrastructuri durabile, în detrimentul cheltuielilor de consum imediat, precum pensii sau salarii, deși recunoaște necesitatea unui echilibru social.

Domeniile educației, sănătății și investițiilor cu impact semnificativ au fost lăsate în urmă, necesitând o prioritizare nouă. Critica sa se îndreaptă și asupra obsesiei actuale pentru rata de absorbție a fondurilor, considerând că acest indicator tehnic nu reflectă neapărat calitatea utilizării resurselor.