Unde s-a scumpit cel mai mult?

Creșterea costurilor locuirii și presiunea uriașă pe buzunarele românilor au ajuns într-un punct critic, arată cele mai recente date oficiale. În septembrie 2026, chiriile au dat o adevărată lovitură bugetelor, urcând cu aproape 40% și plasându-se detașat în fruntea listei scumpirilor.

Știri de ultimă oră

Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriTransferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de ani

Totul vine pe fondul unei reveniri a inflației la o rată anuală de 6,61%, după o scurtă perioadă de acalmie. Cifrele au fost făcute publice marți, 13 octombrie, de Institutul Național de Statistică (INS), care indică și carburanții printre principalii vinovați pentru valul de scumpiri.

Ce se întâmplă cu energia și bunurile nealimentare?

După trei luni consecutive de deflație, motoarele inflației s-au turat din nou. Comparând luna septembrie 2026 cu aceeași perioadă din anul trecut, serviciile conduc detașat clasamentul scumpirilor, cu un salt remarcabil de 11,12%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,06%, în timp ce coșul de alimente a urcat cu 3,0%. La raft, cafeaua a devenit un mic lux, cu un preț mai mare cu 13,78%, urmată de ouă (+10,84%) și carne de vită (+8,5%). Românii au plătit mai mult și pentru ulei comestibil (+7,62%), lapte (+7,56%) sau produse din zahăr și miere (+5,81%). Vestea bună vine doar din zona verde: fructele proaspete s-au ieftinit cu 16,69%, cartofii cu 3,64%, mălaiul cu 3,42%, iar făina cu 3,23%.

În sectorul nealimentar, dinamica a variat enorm de la un produs la altul, unele segmente consemnând creșteri de 37,61%, iar altele de 28,42%, conform datelor brute. Tariful energiei electrice a avansat modest, cu doar 1,35%, o schimbare de ritm după eliminarea plafonării, în timp ce energia termică s-a scumpit cu 10,7%. Nici garderoba sau produsele de uz casnic n-au scăpat: tricotajele s-au scumpit cu 7%, publicațiile tipărite cu 6,36%, detergenții cu 6,25%, iar tutunul cu 5,72%. Igiena personală și cosmeticele au urcat cu 4,41%, iar medicamentele cu 1,9%.

Citește și:

Cât ne costă traiul pe termen lung?

Privind retrospectiv, între septembrie 2025 și septembrie 2026, gazele naturale s-au scumpit cu 4,63%, iar electronicele, electrocasnicele și articolele sportive au urcat cu 8,53%. La capitolul servicii, chiriile rămân șocul absolut, cu un salt de 39,46%. Apa, canalizarea și salubritatea costă cu 14,11% în plus, la fel ca abonamentele TV (+14,02%). Serviciile poștale s-au scumpit cu 9,32%, abonamentele auto cu 9,77%, transportul rutier cu 8,58% și serviciile medicale cu 8,53%. În HoReCa, restaurantele și cafenelele au adăugat 6,14% la notele de plată, iar hotelurile 3,47%. Singura excepție notabilă: biletele de avion s-au ieftinit cu 14% față de luna august 2026.

Din punct de vedere metodologic, INS subliniază că, din august 2025, calculul inflației include efectele eliminării plafonării la energia electrică, stabilită prin OUG nr. 6/2025.

Cum explică specialiștii acest șoc financiar?

În plus, plafonul la gazele naturale pentru consumatorii casnici a căzut de la 1 aprilie 2026, fiind înlocuit de un nou mecanism de protecție prin OUG nr. 12/2026.

Toate aceste mișcări legislative se traduc acum într-o realitate economică extrem de dureroasă pentru bugetul familiilor din România.