Impactul inteligenței artificiale asupra retoricii profesionale

Cum a evoluat retorica în profesia juridică în era AI?

Retorică și reputație într-o profesie schimbată de AI 8 mai 2026, 00:01 | Ioana PRÂNDUREL

Acum paisprezece ani, când am început cursurile la Casa Paleologu, pronunțarea cuvântului „retorică” într-o discuție cu avocați putea provoca o tăcere stânjenitoare.

Pentru mulți dintre aceștia, retorica părea suspectă, asociată cu artificii, spectacol sau cu cei care „vorbesc frumos”, dar spun puțin. Cu toate acestea, puține profesii depind atât de mult de retorică precum cele juridice.

Retorica nu se manifestă doar în instanță, unde este evidentă.

Ea joacă un rol crucial în negocieri, în relația cu clienții, în ședințe tensionate, în formularea unui email delicat, în intervenții publice sau în explicații calmante pentru clienți aflați în panică.

Am colaborat cu avocați suficient de mult pentru a înțelege din interior ritmurile, presiunile și reflexele acestei lumi. Am observat un aspect care mi-a rămas întipărit în minte: există avocați excepționali care nu reușesc să transmită cât de buni sunt, dar și oameni care, poate nu sunt neapărat străluciți din punct de vedere tehnic, dar inspiră imediat încredere, claritate și autoritate.

Uneori, diferența nu ține de inteligență, ci de abilitățile de comunicare, structură, prezență sau pur și simplu de capacitatea de a înțelege oamenii.

Aici începe cu adevărat discuția despre retorică.

Nu este vorba despre „cum să vorbești frumos”, nici despre trucuri de public speaking și cu siguranță nu despre acele conferințe motivaționale care lasă oamenii entuziasmați timp de două ore, dar îi readuc la aceleași obiceiuri.

În ultimii ani, împreună cu Theodor Paleologu, am lucrat tot mai mult cu profesioniști care realizează că problema nu este lipsa informației. Provocarea constă în modul în care gândești sub presiune, cum formulezi clar, cum convingi fără agresivitate și cum construiești încredere fără a părea artificial. Este evident că nimeni nu mai crede că reflexele profesionale se schimbă într-o oră și jumătate, după o conferință reușită. Aceste reflexe se transformă prin exercițiu, observație, feedback și, uneori, printr-un proces incomod de ajustare personală.

Cum influențează rigiditatea comunicarea în profesia juridică?

Pentru că retorica serioasă nu se limitează doar la discurs, ci include și psihologia.

Mulți avocați sunt formați într-un mediu care recompensează controlul, vigilența și anticiparea constantă a problemelor.

Nu este întâmplător că publicații precum ABA Journal sau American Bar Association discută frecvent despre perfecționism, anxietate profesională, burnout sau dificultățile relațiilor interne din firmele de avocatură.

În România, însă, am observat prea puține astfel de discuții.

Aceste aspecte se reflectă și în comunicare, manifestându-se prin rigiditate, nevoia de a avea mereu dreptate, dificultatea de a asculta cu adevărat sau tendința de a transforma orice discuție într-un duel logic. Aici, mi se pare că retorica clasică rămâne surprinzător de relevantă. Aristotel vorbea despre logos, pathos și ethos – despre logică, emoție și credibilitate. Noi am păstrat aproape exclusiv obsesia pentru logos, iar restul par suspecte în medii foarte tehnice.

Numai că oamenii nu funcționează doar logic și nici nu au făcut-o vreodată. Un client nu are nevoie doar de competență, ci și de sentimentul că este înțeles. Reputația profesională nu se construiește doar pe rezultate, ci și pe felul în care oamenii se simt după ce au colaborat cu tine. Astăzi, toate acestea sunt denumite „brand profesional”, o expresie care poate suna obositor și superficial. Însă, dacă eliminăm jargonul de marketing, discutăm despre ceva foarte vechi: ethosul.

Este vorba despre modul în care o persoană inspiră competență, seriozitate, măsură și discernământ înainte de a începe să argumenteze.

Partea interesantă este că tehnologia face ca aceste aspecte să devină și mai importante. Richard Susskind scria încă din 2008, în „The End of Lawyers?”, despre transformarea inevitabilă a profesiilor juridice sub impactul tehnologiei. La acea vreme, multe dintre ideile sale păreau exagerate.

Astăzi, avem cercetare asistată de AI, redactare automatizată, analiză predictivă și instrumente care schimbă deja modul în care lucrează firmele de avocatură.

Exact aici apare paradoxul prezentului: cu cât tehnologia poate realiza mai multe sarcini tehnice, cu atât devin mai valoroase aspectele profund umane. Poate că tocmai de aceea, în ultimii ani, am început să construim împreună cu Theodor Paleologu cursuri și ateliere dedicate juriștilor.