Iarna 2026-2027: Puțină zăpadă și temperaturi neobișnuite?

Cum funcționează aceste previziuni?

Previziunile meteo pentru iarna 2026-2027: Ninsori sub medie și anomalii termice

În fiecare an, odată cu primele semne ale frigului, aceeași întrebare ne stă pe buze: când și unde va ninge?

Piețele de Crăciun se instalează, Moș Crăciun își sortează scrisorile, iar noi visăm la un peisaj alb. Din păcate, meteorologii au vești mai puțin îmbucurătoare pentru iarna 2026-2027.

Conform actualizărilor din octombrie, publicate de Severe Weather Europe, se pare că vom avea parte de mai puțină zăpadă decât de obicei în majoritatea zonelor europene.

Această estimare se bazează pe o analiză complexă a șase sisteme de predicție, cu o atenție deosebită pe comparația dintre modelul european SEAS5 (ECMWF) și cel britanic GloSea6 (UKMO), pentru perioada decembrie 2026 - februarie 2027. Rezultatele arată o tendință comună: o cantitate mai mică de ninsoare în cele șapte regiuni studiate, cu ajustări semnificative în sudul și centrul Europei. Pentru sud-estul continentului, inclusiv România, estimările au trecut de la o perspectivă ușor peste medie în septembrie, la una sub medie în octombrie.

Cât despre distribuția lunară, februarie ar putea aduce mai multă zăpadă în anumite zone din centrul-est și nord-estul Europei, iar martie păstrează o perspectivă pozitivă doar în extremitatea nordică a continentului.

Pentru a înțelege mai bine aceste previziuni, trebuie să știm cum funcționează sistemele de modelare. SEAS5, dezvoltat de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, generează lunar 51 de simulări. Acestea urmăresc evoluția condițiilor atmosferice și oceanice pentru următoarele șapte luni, modelând interacțiunile dintre atmosferă, oceane, uscat și gheața marină, la o rezoluție de aproximativ 36 de kilometri.

Cele 51 de rulări permit evaluarea probabilității ca o anumită perioadă să fie mai caldă, mai rece, mai umedă sau mai uscată față de valorile climatologice de referință.

Hărțile sezoniere afișează adesea „anomalii”, adică deviații față de normalul istoric. În cazul ninsorilor, o anomalie negativă înseamnă o cantitate estimată sub nivelul obișnuit pentru acea regiune și acea perioadă.

Pe de altă parte, GloSea6, modelul britanic al Met Office, simulează simultan atmosfera, suprafața terestră, oceanele și gheața marină. Prognozele sale pornesc de la observații actuale și sunt calibrate prin simulări pentru perioade istorice. Sistemul utilizează mai multe scenarii posibile pentru a calcula probabilitățile sezoniere. Met Office a actualizat configurația acestui model în martie 2026. În analiza pentru iarna 2026-2027, comparația dintre cele două sisteme evidențiază un semnal comun de scădere a cantităților de zăpadă la nivel european. Prima parte a analizei descrie perspectiva iernii față de normalul sezonier, iar a doua arată cum s-au modificat estimările după includerea datelor mai recente.

Ce se întâmplă în România?

În actualizarea din octombrie, tendința generală pentru Europa este spre cantități mai mici de ninsoare. Autorii recomandă interpretarea acestor date ca tendințe regionale, nu ca predicții punctuale.

Pentru zonele muntoase, cele șase modele oferă rezultate foarte variate.

Media lor se plasează aproape de normal în partea estică și ușor sub normal în vest, însă cu un nivel de încredere redus în cantitatea sezonieră.

Această dispersie subliniază importanța de a compara mai multe sisteme, o practică susținută și de documentația Copernicus, care arată că reunirea mai multor modele ajută la cuantificarea incertitudinii.

Pentru România, reperul principal rămâne tendința de ninsoare sub medie din sud-estul Europei. Estimările se vor rafina odată cu noile rulări lunare și cu apropierea anotimpului rece.

Roxana Bojariu, climatolog la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), avertizează că, deși începutul iernii ar putea fi mai cald, fenomenul El Niño poate aduce episoade de ger intens în a doua parte a sezonului. Chiar dacă modelele climatice complexe, precum cele ale ECMWF, indică o primă parte a iernii mai caldă în mare parte din Europa și, posibil, și în România, există șanse să apară episoade scurte, dar severe.

Climatologul explică faptul că este dificil de prezis perioada precisă sau locația exactă a blocajelor atmosferice, deoarece acestea pot afecta nordul Americii sau diverse zone din Europa.

Statistic vorbind, episoadele severe sunt mai probabile în a doua parte a anotimpului.

Deși pot fi limitate temporal, impactul asupra comunităților locale poate fi semnificativ, ceea ce impune o planificare atentă a resurselor de energie, a sistemelor de încălzire și a gestionării volumelor de zăpadă, mai ales în contextul intensității El Niño.

Într-o analiză exclusivă, profesorul universitar și climatologul Mircea Duțu a declarat la România TV că iarna 2026-2027 va fi marcată de interacțiunile climatice complexe.