Falimentul România Film, decis oficial de Tribunalul București

Cum s-a ajuns la acest colaps financiar?

Decizia finală: Tribunalul București a pronunțat falimentul Regiei România Film

Într-o întorsătură neașteptată, instanța din Capitală a hotărât intrarea în faliment a Regiei de stat România Film.

Entitatea, care la începutul anilor '90 administra o rețea imensă de aproximativ 600 de cinematografe, a căzut după mai bine de opt ani de insolvență continuă.

Ironia sorții face ca acest deznodământ să vină tocmai în cea mai bun moment din istoria recentă a industriei cinematografice românești.

Cauza prăbușirii nu a fost lipsa publicului, ci o povară masivă de datorii de aproape 33 de milioane de lei – majoritatea către stat –, în timp ce veniturile anuale abia atingeau 4 milioane de lei, iar patrimoniul imobiliar a ajuns să coste mai mult decât producea.

Analiza ultimului deceniu arată un declin constant. În 2017, ultimul an de liniște dinaintea insolvenței, cifra de afaceri era de 7,1 milioane de lei, cu o echipă de 122 de angajați.

De ce a eșuat planul de salvare?

Anul următor a adus însă cea mai mare pierdere din ultimii zece ani.

De atunci, regrutarea pe linia de plutire a eșuat: în 2025, afacerile au scăzut sub 4 milioane de lei, adică o prăbușire de peste 40% față de 2017.

Nici micul profit bifat în 2025 nu înseamnă o însănătoșire, o treime din venituri – adică 1,9 milioane de lei – venind din surse externe activității de bază.

Mai mult, datele privind personalul sunt contradictorii: bilanțul pe 2025 nu raportează niciun angajat, în timp ce Guvernul susține că 34 de oameni încă deservesc cele patru săli rămase deschise.

Planul de reorganizare, privit inițial ca o colac de salvare, s-a dovedit o misiune imposibilă în realitate. Documentul promitea că, până la finalul lui 2025, regia va achita 80% din creanțe, adică vreo 26 de milioane de lei dintr-un total de 32,8 milioane.

O sumă de șase ori mai mare decât veniturile anuale ale regiei! Chiar și cu săli pline, banii nu puteau fi făcuți doar din bilete la film. Singura șansă reală era vânzarea clădirilor, dar planul s-a blocat în hățișul cadastral și în procese nesfârșite.

Cine trage cortina peste România Film?

Nici banii din conturi n-au ajutat: regia avea 5,85 milioane de lei, dar sumele erau blocate în depozite de administratorul judiciar.

Potrivit datelor guvernamentale, între noiembrie 2025 și septembrie 2026, România Film și-a plătit salariile la zi și a trimis 4,56 milioane de lei la bugetul de stat. A supraviețuit de la o lună la alta, fără să poată acoperi însă uriașele datorii istorice.

Aproximativ 83% din pasiv reprezintă facturi neplătite către instituțiile statului, de la ANAF până la primării.

Situația devine kafkiană: falimentul a fost cerut de doi creditori mici – Direcția Fiscală Brașov, cu 30.500 de lei, și o persoană fizică, având de recuperat peste un milion.

Altfel spus, o regie a statului intră în faliment din cauza datoriilor la stat, lichidând un patrimoniu public pentru a-și acoperi propriile obligații bugetare.

Cum a ajuns o rețea uriașă la doar patru săli?

Economiștii vorbesc despre o „constrângere bugetară slabă”, o situație în care o firmă de stat poate acumula datorii cu duiumul ani la rând, fără ca nimeni să o tragă la răspundere, până când totul explodează în instanță. Din cele 600 de cinematografe din 1991, rețeaua a căzut la 16 în 2018 și la doar patru săli digitalizate astăzi.

Nici transferul către primării, început în 2008, n-a salvat situația: peste 100 de imobile au fost cedate autorităților locale, dar nici 10% nu mai difuzează filme.

Din 67 de locații înregistrate la regie, primăriile au preluat doar 15.

Pentru clădirile lăsate în paragină, regia plătește în continuare impozite locale, deși nu câștigă un leu, iar datoriile adunate la primării trec de cinci milioane de lei.

Clădirile din buricul târgului se degradează pe zi ce trece, având acte incomplete și un proprietar incapabil să le reabiliteze sau să le vândă. Este tabloul clasic al unui activ blocat a cărui valoare se risipește în vânt.

Între timp, în afara regiei de stat, piața de film din România dă pe dinafară de prosperitate. În 2025, cinematografele din țară au marcat încasări record de 63 de milioane de euro. Publicul n-a plecat nicăieri, ci s-a mutat în multiplexurile moderne din malluri, cel mai mare jucător din piață, Cinema City, operând singur 28 de multiplexuri și peste 250 de ecrane.