Cine a picat testul de represiune?

Documente inedite din arhivele fostei Securități scot la iveală o latură neașteptată a aparatului represiv comunist: ofițeri puși la zid de propriii superiori pentru lipsă de profesionalism. CNSAS a publicat recent detaliile unui dosar din 1985, care dezvăluie cum ofițerii din București erau testați periodic pentru a le verifica „eficacitatea” în metodele de supraveghere.

Știri de ultimă oră

Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriTransferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de ani

Scenariul de examen era cât se poate de cinic. Ofițerii trebuiau să rezolve un caz fictiv: un bărbat a cărui soție fugise în SUA și cerea ajutorul organizațiilor pentru drepturile omului, intenționând să-și scoată copilul din țară, legal sau prin fraudă.

Misiunea ofițerilor? Să elaboreze un plan pentru a bloca „evadarea” și a înăbuși orice potențial protest public.

La testul organizat de Serviciul 120 al Securității Capitalei au participat locotenent-colonelul Nicolae Vintilă, maiorul Vasile Preda și locotenentul Ovidiu Dănilă.

Evaluarea a fost făcută de căpitanul Stana Creța, care a aplicat principiul ierarhic: funcția a contat mai mult decât gradul militar.

Rezultatele au fost umilitoare pentru „veterani”.

Citește și:

De ce au eșuat ofițerii Securității?

Deși aveau grade superioare, Vintilă și Preda au obținut doar nota 5. În schimb, cel mai tânăr dintre ei, locotenentul Dănilă, a primit nota 7, deși stilul său de scriere a fost taxat drept „școlăresc”.

Notele lăsate pe marginea lucrărilor de către căpitanul Creța arată clar cât de limitată era capacitatea de analiză a ofițerilor.

În lucrarea maiorului Preda, evaluatorul a notat tăios: „evaluarea situației operaționale nu înseamnă a spune povestea”. Nici locotenentul-colonel Vintilă nu a scăpat de critici.

Propunerile sale au fost catalogate drept naive, iar insistența pentru o percheziție domiciliară a atras o replică usturătoare: „O astfel de măsură denotă o neînțelegere a gravității cazului!”.

Planul propus de Vintilă pentru a bloca plecarea suspectului arată însă întregul arsenal de teroare al regimului: deschiderea unui dosar de urmărire, interceptări telefonice, încălcarea corespondenței și controale stricte la frontieră. Mai mult, ofițerul plănuia recrutarea forțată a apropiaților, inclusiv a unui inginer care călătorea des în străinătate, pentru a pune presiune pe soția aflată în Statele Unite.