Egiptul dezvăluie secrete antice: morminte de 2.000 de ani și un oraș bizantin

Oraș bizantin, oază

Egiptul dezvăluie secrete antice: morminte greco-romane și un oraș bizantin, scoase la lumină

Ministerul Turismului și Antichităților din Egipt a făcut recent publice descoperiri arheologice de o importanță covârșitoare, care aruncă o lumină nouă asupra istoriei milenare a țării. Printre acestea se numără un ansamblu de morminte vechi de aproape 2.000 de ani, descoperite pe coasta mediteraneană, alături de vestigiile unui oraș bizantin, identificate în deșertul vestic. Aceste revelații subliniază eforturile constante ale Egiptului de a-și promova patrimoniul cultural și de a impulsiona turismul, un sector vital pentru economie.

Morminte greco-romane, tăcere de două milenii

În Oaza Dakhla, parte a vastului Deșert Libian, arheologii au dat peste rămășițele unei așezări din epoca bizantină, datând din jurul secolului al IV-lea d. Hr. Această descoperire, localizată la Ain al-Sabil, dezvăluie un oraș construit din cărămizi de lut, ce etalează o structură urbană remarcabilă. Planul orașului include o rețea stradală bine definită, piețe publice, clădiri rezidențiale, o biserică în stil bazilică și fortificații, toate indicând existența unei comunități urbane organizate și prospere în inima deșertului. Situl a oferit, de asemenea, aproximativ 200 de fragmente ceramice (ostraca) inscripționate în limbile coptă și greacă, precum și monede de bronz și de aur. Printre acestea, se numără monede emise în timpul domniei împăratului roman Constanțiu al II-lea, care a domnit între anii 337 și 361 d. Hr.

La Marina El-Alamein, la aproximativ 100 de kilometri vest de Alexandria, au fost scoase la iveală 18 morminte greco-romane. Această zonă, identificată pentru prima dată în 1986 în timpul unor lucrări de construcție, numără acum un total de 44 de morminte. Ceea ce le face deosebit de interesante este faptul că mai multe dintre camerele funerare și-au păstrat lespezile de piatră sigilate, iar un sarcofag de granit de aproximativ 2,5 metri a fost găsit cu capacul intact. Această stare de conservare sugerează că mormintele au rămas neatinse timp de aproape două milenii, oferind o fereastră unică către ritualurile funerare ale epocii.

Turismul, motorul economiei egiptene

În interiorul acestor morminte, arheologii au descoperit rămășițe umane, ceramică, amfore și alte obiecte funerare. O descoperire notabilă o reprezintă cele 24 de obiecte din aur, plasate în gura mai multor indivizi. Această practică funerară este asociată cu credințele antice despre viața de apoi și relevă aspecte importante ale sistemului de credințe al civilizației. Se estimează că situl aparține orașului antic Leukaspis, un port mediteranean care a cunoscut o perioadă de înflorire între epocile elenistică și bizantină.

Aceste descoperiri arheologice majore joacă un rol crucial în strategia Egiptului de a-și revigora industria turistică. Turismul, alături de veniturile generate de Canalul Suez și de remitențele egiptenilor din străinătate, reprezintă o sursă esențială de valută pentru țară. Prin promovarea constantă a bogăției sale culturale și istorice, Egiptul își propune să atragă un număr tot mai mare de vizitatori internaționali, consolidându-și astfel poziția ca destinație turistică de top la nivel global.