Oare cât de mare este prăpastia dintre România și restul lumii?
Presiunea financiară pusă pe umerii familiilor din România a ajuns la un nivel critic, arată cel mai recent raport global PwC Voice of the Consumer 2026. Doar 25% dintre români mai spun că își pot acoperi cheltuielile lunare fără bătăi de cap, reușind în același timp să pună și ceva bani deoparte sau să facă alte achiziții.
Știri de ultimă oră
Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiri
Nicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din Europa
Pariuri în România: piața, istoria și noii jucători
Texasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniIndicatorul este în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de anul trecut.
Între timp, românii se uită cu invidie la vecini: în Europa Centrală și de Est, cam o treime dintre cetățeni se bucură de această stabilitate, în timp ce media globală bate spre 48%.
În timp ce încrederea financiară a românilor se scurge printre degete, în restul lumii lucrurile stau exact invers. În zona CEE, acest sentiment de siguranță a urcat cu 5,4 puncte procentuale, iar la nivel global avansul a fost de 2 puncte.
Tot mai mulți români resimt din plin scumpirile: 10,8% recunosc că se chinuie să-și achite facturile, o urcare dureroasă față de cele 77% (n. r. - circa 7%) înregistrate în 2025.
Mâncarea sănătoasă aduce poveri medicale uriașe?
Ana Maria Iordache, liderul Consumer Markets la PwC România, pune acest declin pe seama unui cocktail toxic de factori. Oamenii simt pe propriul buzunar ajustările economice făcute de stat.
Noile taxe, inflația care refuză să scadă și salarile care au rămas mult în urmă au ucis pur și simplu puterea de cumpărare. Vânzările din magazine o dovedesc din plin: românii au devenit mult mai atenți la fiecare ban pe care îl dau pe produse. România înoată împotriva curentului regional și global, unde încrederea consumatorilor începe treptat să își revină.
Cifrele Institutului Național de Statistică vin să confirme tabloul sumbru. În iunie 2026, salariul mediu net, calculat la inflație, era cu 6,3% mai mic decât în aceeași lună din 2025.
Nici comerțul cu amănuntul n-a dus-o mai bine, suferind o cădere de 5,7% în primele șapte luni ale anului.
Studiul arată și cum s-au schimbat obiceiurile de pe masă. Românii vor să mănânce mai sănătos: 60% își doresc mai multe fructe și legume proaspete, 40% vor să bage mai multe vitamine și suplimente, iar 35% planifică să consume mai multe lactate.
Inflația chiar scade sau e doar o iluzie?
În oglindă, 53% dintre oameni vor să taie de pe listă mâncarea procesată și zahărul în exces.
Totuși, frica de ce punem în farfurie e mare. 62% se tem de pesticide, 60% fug de ultraprocesate, iar 52% vor neapărat să știe exact proveniența alimentelor. Dar adevărata spaimă din portofel rămâne sănătatea: 69% dintre români spun că cheltuielile medicale le dau cel mai mare stres bugetar, depășind media regională (64%) și pe cea globală (54%).
Ana Maria Iordache punctează că, deși vrem o viață mai sănătoasă, ne lovim de zidul banilor. Ieftin nu mai înseamnă doar preț mic, ci și transparență și încredere.
Datele culese între februarie și martie 2026 s-au bazat pe aproape 22.000 de respondenți din 27 de țări, dintre care peste 700 au fost din România. Tabloul macroeconomic rămâne încâlcit: deși inflația a mai scăzut în august, asta nu s-a văzut în magazine. INS arată că rata anuală a coborât la 6,17%, dar chirii și alte servicii de bază s-au scumpit serios.
Mai mult, experții avertizează că prețurile alimentelor vor urca și anul viitor din cauza presiunilor climatice și geopolitice, iar riscul unor noi dezechilibre economice plutește în aer.
Alte știri:
Sursă: Adevărul

