Închisorile românești sunt supraaglomerate, iar detinuții dorm în celule de 3

Închisorii din România funcționează la o capacitate de 119,5% din total.

Știri de ultimă oră

Denis Drăguș exclus din lotul naționalei pentru meciul cu MoldovaCinci persoane rănite, inclusiv un copil, în accident cu poliția în SibiuServiciile secrete europene avertizează: atac rus iminent împotriva NATOContinuitate: Băsescu, critic la adresa lui Mureșan: „Știe carte, dar trebuie să taie din cheltuieli

În raportul publicat joi, 3 septembrie, experții europeni avertizează că tratamentul degradant rămâne un risc real, deși au fost înregistrate îmbunătățiri în formarea personalului privind tratamentul uman al detenuților.

Raportul urmează un studiu similar din 2025 și descrie condițiile în care locuitorii din fiecare închisoare ar trebui să trăiască – uneori în celule de mai puțin de 3 metri pătrați, unde unii ar trebui să viziteze spațiul, iar alții să-și găsească locul în meioanele advers.

În unele unități au fost găsite celule cu întreținere slabă, mobilier insuficient și adăposturi uzate. Experții Consiliului Europei au subliniat infestările frecvente de dăunători, inclusiv păsări și insecte. CPT invită autoritățile române să nu numai crească spațiul disponibil pentru deținuți, ci și să îmbunătățească condițiile de viață.

Citește și:

Accesul la apă potabilă și igiena de bază sunt încă inconstante!

Încărcarea excesivă a sistemului penitenciar este amplificată de lipsa unui plan coherent de modernizare a infrastructurii. Multe închisoare construite în anii ’70 și ’80 nu au beneficiat de reabilitare structurală sau tehnică de peste două decenii.

În unele unități, sistemele de încălzire și ventilație sunt defectuoase, iar în sezonul rece, temperaturile în celule pot să scadă sub 10 grade Celsius – ceea ce afectează sănătatea detenuților, în special a persoanelor vârstnice și a celor cu boli cronice.

De asemenea, accesul la apă potabilă și la facilități igienice de bază rămâne inconsistente. În unele cazuri, deținuții sunt forțați să folosească aceleași spații pentru necesele corporale și pentru igiena personală, crescând riscul de răspândire a bolilor infectioase. Experții CPT au subliniat că, deși au fost înregistrate progrese în formarea personalului privind tratamentul uman, acestea sunt insuficiente fără investiții concrete în condițiile de viață și fără un mecanism de monitorizare independență și transparentă.

Raportul recomandă o revizuire a politicilor de detenție preventivă, care contribuie semnificativ la supraaglomerare, și o extindere a alternativelor la închisoare pentru infracțiuni de gravitate scăzută sau medie. Fără aceste măsuri, avertizează experții, România riscă să violă repetat standardele internaționale privind tratamentul uman și dignitos al persoanelor privă de libertate.