De ce DN2, modelat după Scandinavia, a devenit „drumul morții” în România?

România are cel mai mare număr de decese rutiere pe un singur axă de comunicații din Europa — și acel axă este DN2-E85. Paradoxal, drumul a fost inspirat de un model nordic de succes, dar în România a devenit sinonim cu pericol.

Titi Aur, specialist în conducere defensivă, a explicat această contradicție în emisiunea DC Conducem de la DCNews.

El a spus că DN2, cunoscut și ca „drumul morții”, a fost preluat ca idee din statele skandinave, unde funcționează bine, dar a fost transplantat greșit aici.

Problema nu e doar la șofeții neatenți sau la educația rutieră slabă. E la o copiere superficială. Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt la CNAIR, a remarcat că DN2 are acostament consolidat — ce ar trebui să însemne siguranță — dar a devenit o surpriză negativă.

De ce? Pentru că în statele de Nord, acostamentul nu e doar o benziță de beton. E parte dintr-un sistem: are lățime uniformă, este clar delimitat, are vibrații pe ambele părți și o linie continuă, fără ambiguății.

Aici, pe DN2, linia dintre bandă și acostament e discontinuousă. Lățimea acostamentului variează: uneori e largă, uneori îngustă, iar în unele zone pare o bandă de circulare. Aceasta induce în eroare conducătorii, care crezut că pot merge acolo.

Titi Aur a insistat și pe educație. Nu e suficient să copiezi desenul unui drum din Suedia și să-l aplici aici, fără să copiezi și mentalitatea. Acolo, educația rutieră e profundă, continuă, de la școală la cursuri de perfeționare. Aici? Aproape inexistentă.

De ce DN2, inspirat din Scandinavia, a devenit „drumul morții”?

„Nu poți lua o piesă dintr-un mecanism și să aștepți ca totul să funcționeze”, a spus.

Pentru rezultate reale, trebuie să adopti tot sistemul: infrastructură, semnalizare, reguli și educație.

DN2-E85 se întinde de la București spre nord, apropiat de Roman.

E un drum lung, dar traficul aglomerat și manevrele pericolose — mai ales depășirile fără vedere — îl transformă în pericol. Accidentele sunt frecvente și, de multe ori, cu esor mortal.

Tehnic, banda de circulare are 3,5 metri lățime.

Acostamentul, destinat oprirelor de urgență, are 2,5 metri. Dar în practică, șoferilor le place să-l folosească ca bandă suplimentară. Aceasta reduce siguranța și crește riscul de coliziuni cu vehiculele oprite sau cu obstacolele lângă drum.

Ultimul incident grav a avut loc pe 25 august. Un om a murit. Trei persoane — printre care o femeie în sarcina și un copil — au fost rănite, unele grav. Accidentul a reținut atenția pe ce înseamnă să locuiești lângă un drum care, deși arată bine pe hartă, omoară în realitate.