Clujul rămâne cel mai scump oraș din România, în timp ce Bucureștiul urcă pe locul al doilea

Trendul ascendent din Timișoara este remarcabil!

Cluj-Napoca își păstrează statutul de capitală a imobilierii românești, în timp ce Bucureștiul urcă pe poziția secundă

Conform datelor recente furnizate de Indicele Imobiliare. ro, piața rezidențială din România traversează o perioadă de dinamism accentuat, marcată de diferențe mari între centrele urbane principale.

Deși Bucureștiul a reușit să depășească Brașovul, ocupând locul al doilea în ierarhia prețurilor la apartamente, distanța față de liderul incontestabil, Cluj-Napoca, rămâne semnificativă.

Această reordonare în topul național a fost generată de o serie de majorări notabile ale tarifelor în ultimele douăsprezece luni, fenomen observabil și în alte orașe importante precum Timișoara.

Analiza detaliată a evoluției pieței relevă că un metru pătrat de locuință în Cluj-Napoca este valorificat la o sumă echivalentă cu un metru și jumătate în Capitală, subliniind astfel decalajul substantial dintre cele două poli imobiliari. Deși ritmul de creștere al prețurilor în majoritatea localităților monitorizate se află sub indicele inflației, ceea ce ar trebui să mențină un grad de accesibilitate relativ stabil, factorul valutar intervine decisiv în ecuația finală pentru cumpărători.

Daniel Crainic, directorul de marketing al platformei Imobiliare. ro, explică mecanismele acestui fenomen complex. El subliniază faptul că deprecierea leului în fața monedei europene exercită o presiune suplimentară asupra bugetelor potențialilor achizitori. Această fluctuație a cursului de schimb majorează costul perceput al proprietăților exprimat în lei, influențând negativ atât capacitatea de a plăti avansul, cât și efortul financiar al celor care își construiesc economii în moneda națională.

Astfel, accesibilitatea locuinței nu mai este condiționată exclusiv de variațiile de preț și de venituri, ci devine dependentă și de stabilitatea cursului de schimb și de costurile aferente creditării ipotecare.

Din perspectiva specifică a Capitalei, proprietarii și dezvoltatorii au aplicat o majorare de aproximativ 9% a tarifelor, comparativ cu nivelul înregistrat în toamna anului precedent.

Cum stau lucrurile în Capitală?

La acea dată, valoarea medie de piață pentru un metru pătrat util era de 2.125 euro, iar la finele lunii septembrie 2026, acest indicator a urcat la 2.312 euro.

Această creștere solidă a permis Bucureștiului să depășească Brașovul, oraș care a dominat poziția a doua în clasament timp îndelungat. Totuși, în ciuda progresului, apartamentele noi din Capitală se vând încă la un preț mediu inferior celui practicat în orașul brașovean.

Situația din Timișoara reflectă, de asemenea, un trend ascendent puternic, cu o rată de creștere similară cu cea a pieței bucureștene.

Prețul mediu solicitat pentru locuințele noi și cele vechi rămâne sub bariera psihologică de 2.000 euro per metru pătrat util, deși s-a înregistrat al doilea cel mai mare avans anual la nivel național.

Anumite cifre concrete indică o tranziție de la 1.833 euro/mp util la 1.984 euro/mp util, reprezentând o creștere de 8%.

Segmentul locuințelor noi din blocuri recente atinge valori peste 2.200 euro/mp util, după o majorare de 9% în intervalul de un an, în timp ce locuințele din blocuri vechi au un preț mediu de ofertă de 1.940 euro/mp util.

Alte centre urbane majore înregistrează, de asemenea, ritmuri de creștere accelerate. În Ploiești, tarifele au cunoscut o escaladare de aproape 8%. Pe litoral, în Constanța, cumpărătorii suportă o majorare de 6% față de luna septembrie 2025, când media de piață era de 1.898 euro/mp util, ajungând acum la aproximativ 2.020 euro/mp util.

Similar, în Sibiu, prețurile au urcat cu 7% în decurs de un an, trecând de la o medie de 1.894 euro/mp util la 2.034 euro/mp util, situându-se la un nivel comparabil cu cel din Constanța sau Iași.

În Capitala Moldovei, dinamica pieței a fost coerentă cu restul țării, prețul mediu al apartamentelor stabilindu-se la cifra rotunjită de 2.000 euro per metru pătrat util. Aceste date confirmă o tendință generală de scumpire, dar cu intensități variabile, menținând Clujul în fruntea topului, dar cu o competiție mai strânsă între celelalte orașe-șef și centrele regionale din sud și vestul țării.