Cum acționează antibioticele în caz de ciumă?

Ciuma rămâne o amenințare reală, dar medicina de azi o poate ține în scurt cu ajutorul antibioticelor, atrag atenția specialiștii români. Dr.

Simin Aysel Florescu, care conduce Comisia de Boli Infecțioase a Consiliului Medical Regional, subliniază că, deși boala e celebră pentru catastrofele istorice din Evul Mediu, ea n-a dispărut complet de pe glob.

Florescu a explicat că succesul tratamentului depinde în primul rând de cât de repede se intervine. Dacă diagnosticul vine la timp, antibioticele stopează infecția și previn formele grave. Vestea bună contrastează totuși cu datele sumbre ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care avertizează că, fără niciun fel de tratament, prognosticul este fatal.

În cazul formei bubonice, mortalitatea urcă între 30% și 60%. Lucrurile devin dramatice în variantele septicemică și pneumonică: fără medicamente administrate prompt, decesul e aproape sigur.

Unde mai activează focarele de ciumă?

Statistici care arată clar de ce vigilanța e obligatorie în zonele unde boala încă face probleme.

Rapoartele OMS pentru perioada 2019-2025 arată că infecția e concentrată în anumite regiuni, cele mai multe cazuri venind din Republica Democratică Congo și Madagascar. Pe lângă epidemiile mari, pesta apare și sub formă de cazuri izolate, răspândite geografic.

Medicina împarte boala în trei tipare clinice. Forma bubonică aduce umflături dureroase ale ganglionilor limfatici, exact lângă locul unde a pişcat puricele. De aici, infecția poate escalada spre forme septicemice sau pneumonice. Ultima afectează plămânii și se poate transmite direct de la om la om pe cale respiratorie, fiind cea mai contagioasă.

O alertă sanitară recentă a pornit de la un posibil caz de ciumă pneumonică în Rusia, diagnostic însă neconfirmat oficial.

Ce s-a întâmplat cu alarma recentă din Rusia?

Totul s-a întâmplat în regiunea Irkutsk din Siberia, după moartea unei angajate de la un institut de cercetare specializat în combaterea ciumei. Autoritățile ruse, citate de The Guardian, au anunțat prudent că decesul a fost cauzat de o pneumonie cu o etiologie necunoscută.

Reacția spitalelor din Irkutsk n-a întârziat: accesul aparținătorilor a fost restricționat, iar colegii femeii au fost izolați. Potrivit Euronews, circa 200 de oameni care au intrat în contact direct cu aceasta au fost băgați sub strictă supraveghere medicală. Din fericire, niciunul n-a prezentat simptome, iar analizele de laborator au ieșit negative.

Geografia Rusiei avantajează răspândirea naturală a bacteriei.

Este Rusia un teritoriu vulnerabil?

În Siberia și Extremul Orient, ciuma e endemică la rozătoarele sălbatice și puricii lor. Chiar dacă e prezentă în natură, e destul de rar să se transmită la oameni.

Ultimul caz uman confirmat în Rusia înainte de suspiciunea din Irkutsk a fost în 2016.

Atunci, un copil din Republica Altai s-a îmbolnăvit după ce a tranșat o marmotă, animal care servește drept rezervor natural pentru bacterie.

Istoria a consemnat trei pandemii devastatoare de ciumă, care au ucis milioane de oameni. Totuși, impactul bolii a scăzut drastic datorită igienei mai bune, a condițiilor de viață îmbunătățite și a sistemelor de sănătate moderne. Apariția antibioticelor a schimbat complet jocul, transformând o condamnare la moarte într-o afecțiune perfect tratabilă, atât timp cât pacientul ajunge la doctor la timp.