Cine cade în plasa infractorilor cibernetici?

O analiză recentă a Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române scoate la iveală vulnerabilitățile celor care investesc în mediul virtual.

Știri de ultimă oră

Denis Drăguș exclus din lotul naționalei pentru meciul cu MoldovaCinci persoane rănite, inclusiv un copil, în accident cu poliția în SibiuServiciile secrete europene avertizează: atac rus iminent împotriva NATOContinuitate: Băsescu, critic la adresa lui Mureșan: „Știe carte, dar trebuie să taie din cheltuieli

Specialiștii au examinat 1.252 de cazuri de fraudă înregistrate în prima jumătate a anului 2026, concentrându-se pe schemele care promit câștiguri rapide din acțiuni și criptomonede.

Obiectivul a fost clar: trasarea unui profil precis al victimelor care ajung să își piardă economiile în fața infractorilor.

Datele arată că mediul urban este terenul principal de vânătoare al escrocilor. Aproape 78% dintre victime, adică 992 de persoane, locuiesc la oraș.

Vârsta și educația sunt factori de risc major?

Un alt detaliu esențial este statutul profesional: pensionarii reprezintă 41,9% din totalul celor păgubiți, fiind urmați îndeaproape de salariații activi, care însumează 41,1% din cazuri.

Din punct de vedere demografic, infractorii vizează cu precădere adulții și seniorii.

Citește și:

Persoanele cu vârste între 46 și 75 de ani sunt cele mai expuse, reprezentând 64,1% din totalul victimelor.

Totuși, plaja de vârstă este surprinzător de largă: cea mai tânără victimă a avut doar 16 ani, în timp ce cea mai vârstnică a ajuns la 91 de ani.

Cum operează infractorii și ce pierderi provoacă?

Profilul tipic al victimei este cel al unei persoane cu studii medii, aflată în intervalul de vârstă 66-75 de ani. Mai mult de jumătate dintre cei păcăliți (50,8%) au absolvit doar liceul sau școli profesionale. Cu toate acestea, nici educația superioară nu oferă o imunitate garantată, având în vedere că 38,8% dintre victime dețin diplome universitare.

În 74,8% din situații, infractorii au cerut transferuri directe de bani către conturile lor.

Promisiunile au fost diverse: 51,5% dintre escrocherii au vizat investiții în acțiuni, în timp ce aproximativ 24% au fost mascate sub forma unor oportunități în criptomonede.

Impactul financiar este devastator. În 1.038 de cazuri, victimele au pierdut peste 58 de milioane de lei. Nici tranzacțiile în valută nu au fost neglijabile: 125 de persoane au raportat pierderi de peste 2 milioane de euro, în timp ce alte 193 de cazuri au implicat sume totale de aproape 6 milioane de dolari.