Cine va reda strălucirea monumentului?

Făgărașul se pregătește pentru o transformare majoră a patrimoniului său cultural. Cetatea istorică intră într-o nouă etapă de reabilitare, susținută de o investiție de peste 26 de milioane de lei.

Potrivit Profit. ro, finanțarea provine integral din fonduri europene, bugetul estimat fiind de 26,3 milioane de lei, fără TVA. Obiectivul principal este restaurarea corpurilor de clădire care au fost neglijate în trecut, completând astfel eforturile de conservare începute în anii precedenți.

Procedura de achiziție a stârnit interesul a trei ofertanți.

Pe listă se află compania Hidro Salt B92, care a licitat individual, alături de două asocieri puternice: una condusă de firma Euras, în parteneriat cu Dicon Company și Mădbeton, și o a doua, formată sub egida Troia Premium Construct și Proconstruct.

Lucrările vizează castelul central, structurile de apărare de pe laturile nordică și sudică, dar și turnul de la intrarea principală.

Planul tehnic este complex și vizează atât problemele structurale, cât și pe cele funcționale. Specialiștii vor efectua săpături arheologice, vor consolida zidăriile și vor înlocui pardoselile.

O atenție deosebită va fi acordată elementelor din piatră, care necesită o restaurare meticuloasă, și combaterii umidității, inamicul principal al monumentelor vechi. Totodată, se va interveni asupra acoperișurilor, iar tâmplăria din lemn va fi refăcută fidel stilului arhitectural autentic.

Dincolo de conservare, proiectul pune preț pe siguranță și confort.

Ce presupune procesul de restaurare?

Vor fi instalate utilități moderne, sisteme de protecție la incendiu și finisaje interioare adaptate specificului istoric.

Spațiile vor fi regândite pentru a găzdui expoziții și evenimente, iar zona administrativă va beneficia de birouri noi, o sală de ședințe și o arhivă modernă.

Această etapă încheie un ciclu de intervenții început în urmă cu câțiva ani. Prima fază a fost finalizată în 2023, cu o finanțare europeană de peste 6,5 milioane de euro.

Continuarea lucrărilor este vitală pentru a păstra integritatea uneia dintre cele mai importante fortificații din Transilvania.

Importanța strategică a cetății a fost dictată de poziția sa geografică. În 1632, domeniul Făgărașului cuprindea 62 de sate, iar începând cu secolul al XVI-lea, cetatea a devenit reședință pentru nobili și prinți.

A fost un punct de control esențial pe drumul comercial dintre Sibiu și Brașov, dar și un bastion în calea influențelor din Țara Românească. Stăpânirea sa a fost miza multor lupte pentru tronul Transilvaniei, fiind folosită ca bază de sprijin de figuri precum Ștefan Mailat sau Gașpar Becheș.

Mihai Viteazul a numit-o „cetate de scaun”, iar principele Gabriel Bethlen a investit aici mai mult decât la Alba Iulia, transformând-o ulterior, sub Mihail Apafi, într-o reședință princiară de neclintit.

Din punct de vedere politic, cetatea a fost un centru de putere veritabil. Între 1670 și 1691, aici au avut loc 11 Diete și 18 delegații, depășind Alba Iulia în importanță administrativă. Primele dovezi documentare ale cetății de piatră datează din 1455, iar un an mai târziu, Iancu de Hunedoara o menționa deja în corespondența sa drept „cetatea noastră Făgăraș”, confirmând astfel rolul său fundamental în istoria noastră.