Vecinul prosperă, iar noi ne chinuim - este România într-o criză energetică

Data: 08 august 2026, 07:41 Secțiunea: Economic

Știri de ultimă oră

Denis Drăguș exclus din lotul naționalei pentru meciul cu MoldovaCinci persoane rănite, inclusiv un copil, în accident cu poliția în SibiuServiciile secrete europene avertizează: atac rus iminent împotriva NATOContinuitate: Băsescu, critic la adresa lui Mureșan: „Știe carte, dar trebuie să taie din cheltuieli

România se zbate într-o criză energetică acută, agravată de o secetă nemaiîntâlnită și de nivelul dramatic de scăzut al Dunării. În doar câteva săptămâni, aceste fenomene au dat peste cap echilibrul energetic al țării.

Cu un reactor de la Cernavodă oprit, producția hidroelectrică la cote minime și o cerere de curent în creștere constantă, mai ales în serile caniculare, suntem nevoiți să importăm tot mai multă electricitate.

În acest scenariu, Bulgaria devine un actor cheie, înregistrând exporturi record și profituri de milioane de euro.

La doar câțiva zeci de kilometri în aval de graniță, Bulgaria prezintă o imagine energetică mult mai liniștită.

Centrala nucleară de la Kozlodui funcționează la capacitate maximă, indiferent de nivelul Dunării.

România, oare chiar suntem condamnați la vulnerabilitate energetică?!

Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, a declarat vineri că sistemul lor energetic național are suficiente resurse – centrale termice, fotovoltaice, hidrocentrale și, esențial, baterii de stocare – pentru a acoperi integral consumul intern, chiar și în orele de vârf.

Această infrastructură solidă permite Bulgariei să vândă surplusul de energie vecinilor, transformând criza românească într-o oportunitate de aur.

Situația sistemului energetic românesc la începutul lunii august arată cât de vulnerabili suntem în fața condițiilor meteo extreme. Pe 5 august, consumul mediu de electricitate al României a atins 6.089 MW, în timp ce producția internă a fost de doar 5.397 MW.

Asta înseamnă un deficit de import de 693 MW.

Citește și:

Comparativ cu aceeași zi din 2025, diferențele sunt izbitoare: energia nucleară a furnizat doar 679 MW (față de 1.303 MW anul trecut), iar hidrocentralele au generat 1.108 MW (comparativ cu 1.371 MW în anul precedent).

Situația devine și mai dramatică după apus, când panourile fotovoltaice nu mai produc nimic, iar consumul rămâne ridicat din cauza aerului condiționat. Premierul Ilie Bolojan a precizat la sfârșitul lunii iulie că România ajunge să importe aproximativ 1.700 MW în orele de vârf ale serii, la un consum de circa 7.000 MW.

Pentru a acoperi acest gol, Bucureștiul se bazează pe importuri din Bulgaria, Grecia și Ucraina.

Bulgaria, campioana energetică, ne arată o cale de urmat?!

Principalul secret al succesului bulgar în această perioadă este investiția masivă în tehnologii de stocare a energiei.

Bulgaria a investit serios în baterii, ceea ce îi permite să cumpere energie ieftin în perioadele de surplus și să o revândă scump exact atunci când România are cea mai mare nevoie.

Această strategie inteligentă îi aduce Sofiei profituri considerabile din exporturile de energie către vecini. Ministrul bulgar se laudă cu aceste exporturi record, în timp ce România continuă să cumpere volume semnificative.

Cererea de energie a atins aproape un record pentru această vară miercuri seară, iar importurile au acoperit aproape o treime din necesarul României.

În anumite momente, deficitul a fost și mai mare.

Aceasta a dus la un import net de aproape 2.240 MW, reprezentând aproape o treime din consumul instantaneu, subliniind dependența României de surse externe în perioadele critice.