Bugetarii nu cred în reformă: doar 3% au văzut concedieri, 89% folosesc dosarul cu șină

Scepticismul domină percepția reformei

Nu e o glumă, e realitatea: 89% dintre angajații statului încă se confruntă cu „dosarul cu șină”, iar un sfert își irosește peste două ore zilnic cu sarcini ce ar putea fi automatizate. Când vine vorba de reforma sectorului bugetar, verdictul lor e clar: 82% nu cred într-o schimbare reală, bazată pe evaluarea performanței. Mai mult, șapte din zece percep măsurile anunțate ca simple reduceri de cheltuieli, iar concedieri autentice, care să vizeze persoane active, au fost observate în propria instituție de doar 3% dintre respondenți. Paradoxal, 89% dintre funcționarii publici confirmă că încă lucrează cu dosarul fizic și semnătura olografă, chiar și pentru documente care există deja în format digital.

Aceste date, care zugrăvesc o imagine deloc optimistă, provin dintr-un studiu național realizat de Centrul de Formare APSAP. Cercetarea a adunat opiniile a 2.169 de angajați din sectorul public, între februarie și iunie 2026, analizând percepția lor asupra reformei, birocrației, digitalizării, impozitării și relațiilor private.

Respondenții, provenind din toate regiunile țării și din diverse sisteme – administrația centrală (31,7%), administrația locală (28%), sănătate (12,7%), instituții autonome (12%), companii de stat, educație, ordine publică și apărare – au fost întrebați cum percep valul de reforme anunțat. 35,4% dintre angajați descriu reformele ca pe o simplă reducere de costuri, fără o selecție reală între personalul competent și cel ineficient. Alți 33,1% le văd tot ca pe o reducere de costuri, mai degrabă decât o reformă autentică. În total, un procent covârșitor de 68,5% consideră că reforma este, de fapt, o operațiune contabilă.

Concedieri pe hârtie, nu în realitate

Doar 9,3% o consideră o reformă reală, orientată spre competențe și eficiență. Scepticismul se extinde și asupra viitorului: doar 17,9% cred că o reformă autentică, bazată pe evaluarea performanței, va avea loc în România. Ceilalți 82,1% anticipează reduceri fără criterii clare, măsuri de imagine sau o combinație a acestora. Mai mult, șansele ca reformele reale să ajungă în propria instituție sunt considerate mici sau foarte mici de 54,2% dintre respondenți.

Studiul a verificat și ce s-a întâmplat concret în instituții. În 37,3% din cazuri nu au existat reduceri de personal. Acolo unde au existat, acestea au însemnat, în principal, eliminarea posturilor vacante deja neocupate (22,9%) sau plecarea persoanelor care se pensionau (18,3%). Doar 3% dintre respondenți raportează concedieri reale ale persoanelor active.

Efectul reorganizării activității zilnice este pozitiv pentru doar 6,8% dintre angajați, negativ pentru 20,4%, și neutru sau inexistent pentru restul. Cifra care spune totul este acel 3%: atât au văzut angajații statului – concedieri reale. Restul reformei s-a desfășurat pe hârtie: posturile vacante au fost șterse din organigrame, iar pensionarii au fost raportați ca restructurări. „Când din 50 de directori rămân 25, iar ceilalți devin șefi de serviciu cu aceleași birouri și aceleași îndatoriri, nu te-ai reformat, ai făcut o organigramă. Economiile obținute în acest mod sunt pierdute în achizițiile publice și în sfaturile pe care chiar și angajații statului le indică drept principala sursă de risipă”, declară Bogdan-Costin FĂRȘIROTU, președintele Centrului de Training APSAP.

Cine sunt respondenții

Majoritatea covârșitoare a respondenților ocupă funcții de execuție în instituțiile publice, ceea ce arată că rezultatele sondajului reflectă în principal perspectiva angajaților care lucrează zilnic în administrație. Aproximativ unul din șase respondenți ocupă o poziție de conducere, în timp ce ponderea aleșilor și demnitarilor este foarte scăzută. Astfel, 84% dintre respondenți sunt angajați în funcții de execuție (funcționari publici sau agenți contractuali), 13% se află în poziții de conducere medie (șef de birou, șef de serviciu, director adjunct), 2,7% în funcții de conducere superioară (director, secretar general, prefect, primar etc.), iar 0,3% sunt aleși sau demnitari.

În ceea ce privește veniturile, majoritatea respondenților au declarat că au primit un salariu net cuprins între 5.001 și 7.000 de lei.

În fiecare joi dimineața, jurnalistul Dan Popa trimite buletinul informativ al economistului. Dacă ești pasionat de economie, de finanțele personale sau comportamentale, te poți abona aici la buletinul informativ EconomoMix. Urmărește tendințele economice și află despre finanțele personale prin recomandări și grafice relevante. Felicitări! Te-ai înscris la EconomoMix. Fă clic pe link-ul din e-mail pentru a primi edițiile.