Bucureștiul devine cu 8 °C mai cald decât satele din Ilfov, iar insula de căldură se extinde peste granițele Capitalei

București-Ilfov, zona urbană cu cea mai rapidă creștere a României În ultimele

Centrul București poate fi 3-8 °C mai cald decât satele din jur în zilele de vară, iar extinderea construcțiilor în Ilfov amplifică insula de căldură urbană, potrivit Climat State 2026. Mai mult de jumătate din suprafața Capitala este ocupată de construcții, drumuri și alte facilități, în timp ce dezvoltarea rezidențială și logistică în localitățile vecine înlocuiește terenurile agricole și spațiile naturale.

Cercetătorii arată că pădurile suburbane, centurile verzi și umedile sunt sub presiune tot mai mare și că adaptarea la schimbările climatice trebuie coordonată între București și Ilfov.

Cinci autori ai capitolului Climă urbană în România 2026 - Sorin Cheval, Stefan Dinicila, Alexandru Dumitrescu, Vlad Fălcescu și Ioan-Stefan Gabrian - identifică două cauze ale încălzirii urbane, și anume creșterea generală a temperaturilor și transformarea terenurilor naturale sau vegetale în suprafețe construite și impermeabile care împiedică infiltrarea apei în sol.

București-Ilfov, zona urbană cu cea mai rapidă creștere a României În ultimele trei decenii, regiunea București-Ilfov a experimentat cea mai rapidă expansiune urbană din România, cu o creștere accelerată a zonelor construite și rezistente la apă, înlocuind terenurile agricole și spațiile naturale periurbane, arată raportul. Cercetătorii descriu extinderea caselor individuale - case, complexe rezidențiale - cartiere și platforme logistice - locuri de muncă, în absența unei planificări urbane coerente. Documentul prezintă exemple de evoluții imobiliare recente în Chiajna și Popești-Leordeni. Zilele impermeabile construite dens crește vulnerabilitatea la temperaturi extreme.

Expansiunea acestor zone pune presiune asupra soluțiilor care ar trebui să protejeze orașul și să reducă riscurile climatice: păduri periferice, centura verde, terenuri umede sau terenuri agricole, explică autorii.

Raportul atrage atenția asupra faptului că riscurile climatice depășesc limitele administrative, în timp ce localitățile din București și Ilfov continuă să își stabilească prioritățile și investițiile în planificare urbană separat.

Cercetătorii subliniază necesitatea de a coordona utilizarea terenurilor

Cercetătorii subliniază necesitatea de a coordona utilizarea terenurilor, de a proteja infrastructura verde și albastră și de a dezvolta planuri comune de urgență. La nivel de oraș, poate exista o viziune și o strategie unificate coerente, dar mozaicul orașelor din zona metropolitană reunește planuri și priorități individuale.

Cele mai multe dintre aceste locații vizează obiective pe termen scurt pentru a atrage investiții și creșterea populației, arată raportul. Documentul citează, de asemenea, concluzia unui studiu privind adaptarea metropolitană: Localul nu este suficient.

Studiul, publicat în anul 2022 în revista Frontiers in Sustainable Cities, analizează cazul Milpa Alta, o zonă agricolă suburbană din Ciudad de México, afectată de extinderea orașului, presiunea terenului și degradarea mediului.

Autorii subliniază că autoritățile locale și comunitățile nu pot gestiona aceste probleme singure, deoarece dezvoltarea urbană depășește limitele administrative și indică, ca soluții, colaborarea între instituții, implicarea comunității și deciziile coordonate privind utilizarea terenurilor și protecția resurselor naturale. Concluderea este relevantă și pentru București-Ilfov, unde extinderea construcțiilor pune presiune asupra pădurilor din suburbie, a terenurilor umede și a terenurilor agricole, iar riscurile climatice sunt comune pentru capitala și localitățile din jur.

Mai mult de jumătate din suprafața Bucureștiului este modificată de construcții și infrastructură Mai mult de 50% din suprafața Bucureștiului este modificată de construcții, drumuri, zone industriale și alte planuri, arată raportul.

Asfaltul și betonul absorb radiația solară și păstrează căldura. Reducerea vegetației reduce umbrirea și evapotranspirarea, iar densitatea clădirilor poate face mai dificilă circulația aerului. Coperturile construite păstrează o cantitate mai mare de căldură, în timp ce lipsa de vegetație reduce evapotranspirarea și efectul natural al umbririi.