Bolojan lasă în urmă 35 de miliarde de lei neplătiți: Guvernul Niculescu moștenează o datorie ascunsă

Cum s-a ascuns deficitul?

Mandat încheiat, Ilie Bolojan a părăsit Palatul Victoria lăsând în urmă o poveste de succes auto-proclamată.

Fostul premier a susținut cu mândrie că a preluat o țară în criză și că a transmis noului guvern, condus de Luca Niculescu, o Românie pe traseul redresării.

Totuși, realitatea financiară a Executivului predat este mai nuanțată decât narativa triumfalistă.

Pe lângă moștenirea vizibilă — cel mai mare deficit bugetar istoric, inflație record în zona euro, datorie publică peste 60% din PIB și o economie în recesiune — există o componentă mai puțin evidentă. Este vorba despre 35 de miliarde de lei reprezentați de angajamente de plată neonorate. Motivul? Dorința fostului premier de a pleca cu o cifră a deficitului bugetar cât mai redusă, ignorând o parte din obligațiile asumate.

Analiza datelor arată clar acest artificiu contabil.

Ce separă cash-ul de ESA?

La sfârșitul lunii iunie 2026, Ministerul Finanțelor a publicat un raport indicând un deficit bugetar de 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB.

Însă, raportul publicat recent, miercuri, 21 octombrie, de reprezentanții Eurostat a dezvăluit o cifră mult mai alarmantă: un deficit de 76 de miliarde de lei, adică 3,8% din PIB.

Discrepanța majoră provine din diferențele dintre sistemele de raportare utilizate de cele două entități în prima jumătate a anului 2026.

Ministerul Finanțelor, condus de Alexandru Nazare, a optat pentru raportarea deficitului pe baza fluxurilor de lichidități („cash”). În contrast, Eurostat a aplicat sistemul european de conturi naționale și locale (ESA), standardul oficial al UE pentru comparabilitate.

Matematica deficitului real!

Diferența vine din modul în care sunt tratate plățile amânate, arieratele, dar și transpunerea dobânzilor sau alte ajustări temporale.

Metoda „cash”, recunoscută oficial în sistemul național, se bazează exclusiv pe mișcările reale ale banilor în trezoreria de stat într-o anumită perioadă, ținând cont doar de plățile efectuate și încasările concrete. Pe de altă parte, metodologia ESA, standardul european, înregistrează cheltuielile în momentul apariției obligației de plată, indiferent de data efectuării transferului monetar. Așadar, orice livrare de bunuri sau prestare de servicii este contabilizată imediat, chiar dacă plata efectivă nu a avut loc încă.

Concret, Eurostat a raportat pentru primul trimestru din 2026 un deficit de 7,4% din PIB-ul trimestrial al României. Având în vedere un PIB nominal provizoriu de 406 de miliarde de lei pentru perioada respectivă, deficitul s-a ridicat la 30 de miliarde de lei. În trimestrul al doilea, instituția a comunicat un deficit de 7,8% din PIB-ul trimestrial. Considerând un PIB nominal provizoriu de 501 de miliarde de lei în T2, suma rezultată este de 39 de miliarde de lei. Prin cumularea valorilor de la începutul anului, s-a obținut un total de 69 de miliarde de lei pentru primele șase luni.

Dacă aplicăm o extrapolare simplă, dublând valoarea de 69 de miliarde de lei, obținem un estimat al PIB-ului anualizat de 1.814 miliarde de lei, adică aproximativ 1,8 trilioane de lei. Utilizând regula de trei simplă pentru a raporta deficitul nominal din primele șase luni la acest PIB anualizat, rezultă un indice de 3,8% din PIB, calculat conform metodei ESA.

În termeni absoluți, această cifră este mai mare cu exact 35 de miliarde de lei față de suma inițial comunicată de Ministerul Finanțelor, confirmând existența unor angajamente masive rămase neplătite la momentul transmiterii puterii executivului.