Blocaj trafic fluvial pe Dunăre la kilometrul 280: autoritățile n-au intervenit

De ce nu s-a făcut nimic până acum?

Blocarea traficului fluvial pe Dunăre la kilometrul 280 rămâne neîmbolnăvită, iar autoritățile nu au intervenit cu măsuri concrete pentru a restabili navigabilitatea, conform declarațiilor transmise vineri de către reprezentanții Asociației Armatorilor și Operatorilor Portuari-Fluviali din România (AAOPFR) și ai Organizației Patronale Constanța Port Business Association (CPBA), potrivit sursei de presă Agerpres.

În ciuda semnalărilor repetate și a adreselor trimitute instanțelor competente, până în acest moment nu au fost implementate măsuri specifice pentru a depăși blocajul de la kilometrul 280 al Dunării, unde traficul marfuri continuă să fie oprit în ambele direcții: atât spre Portul Constanța, cât și în direcția inversă, spre porturile situate pe cursul inferior al fluviului. De asemenea, nu există dovezi de activități pe teren care să indică pornirea sau pregătirea unor lucrări de dragaj esențiale pentru recuperarea adâncimii necesare navigării.

Lipsa oricărui semnal de mobilizare a echipamentelor sau a resurselor tehnice aggravă preocupările, mai ales în contextul prognozelor hydrologice care avertizează despre o posibilă scădere suplimentară a nivelului apei în Dunăre, ceea ce ar putea agrava încă mai mult situația.

Deși armatorii au manifestat deschiderea spre a contribui activ la identificarea și aplicarea soluțiilor, inclusiv prin efectuarea de lucrări de dragaj în regie proprie, acestora nu li se permite să intervină direct. AAOPFR și CPBA au subliniat că, deși au oferit voluntar să participe la rezolvarea problemei, restricțiile impuse de autoritățile competente îi împiedică să acționeze în autonomie pentru a depăși blocajul.

Ce spun armatorii și ce le interzice autoritățile?

Această restricție este percepută ca o barieră înfruntare, deoarece limitează capacitatea sectorului de a Care sunt efectele economice ale blocajului? Blocajul generează efecte economice semnificative, printre care se numără pierderi materiale, întârzieri în livrarea marfurilor și deteriorarea fluxurilor logistice regionale.

Conform sursei citate, în lipsa unei intervenții urgente și eficiente din partea autorităților, mai multe companii de navigație au început să-și coordoneze eforturile pentru a identifica soluții alternative, scopul fiind să permită, cel puțin parțial, reluarea transporturilor și continuarea livrării marfurilor către destinatiile finale.

AAOPFR și CPBA au clarificat că aceste inițiative reprezintă doar încercări de a limita impactul economic al blocajului, dar nu pot înlocui intervențiile necesare autorităților pentru a restabili condițiile normale de navigare.

Organizațiile au avertizat că fiecare zi de întârziere reduce semnificativ posibilitățile de recuperare a traficului și crește riscul transformării blocajului actual într-o crize majoră a transportului fluvial pe Dunăre. Ele au făcut, din nou, un apel urgent către autoritățile responsabile, cerându-le să trateze această situație cu prioritate maximă și să allocate imediat resursele necesare pentru deblocarea traficului.

Au subliniat că întârzierile suplimentare nu sunt acceptabile, deoarece fiecare zi fara măsuri concrete și eficiente aprofundează pierderile economice, intensifică perturbarea comerțului regional și mară vulnerabilitatea întregului sector de transport fluvial pe Dunăre.

Ce avertizare fac organizațiile?

În data de 6 octombrie, a fost înregistrat un incident care a afectat semnalul navigabil și a perturbat transportul de marfuri spre Portul Constanța, în zona apropiată de kilometrul 280. Acest eveniment a contribuit la agravarea deja existenței dificultăților și a underscurat fragilitatea infrastructurii navigaționale în acea zonă.

AAOPFR reprezintă aproximativ 80% din capacitatea totală de transport fluvial a României și 50% din capacitățile portuare fluviale ale țării.

CPBA și AAOPFR împreună grupează majoritatea operatorilor economici din porturile Constanța, Midia și Mangalia, inclusiv mari investitori locali și grupuri internaționale care operează prin investiții locale în aceste puncte.

Mai mult de două treimi dintre operatorii portuari activați în aceste porturi sunt membri ai acestor două organizații și contribuie la peste 70% din volumul total de trafic de marfuri pe Dunăre, ceea ce sublinia influența semnificativă pe care acestea o au în sector.