Bilanțul Guvernului Bolojan: România la dietă, statul la pierdere

Ce a adus premierul Bolojan?

În data de 23 iunie 2025, Ilie Bolojan a preluat funcția de premier, însoțit de un cabinet susținut de PSD, PNL, USR și UDMR, împreună cu reprezentanți ai minorităților naționale. Acest moment a marcat intrarea într-o perioadă tensionată, în care România se confrunta cu un deficit bugetar major, de 9% din PIB, presiuni europene pentru consolidare fiscală și un aparat administrativ pe care, chiar în declarațiile inițiale, îl descria ca fiind supradimensionat.

În ziua respectivă, Bolojan a introdus un program de guvernare cu trei axe principale, subliniind angajamentul de a nu „cosmetiza” problemele, ci de a tăia risipa și de a reduce costurile statului prin comasări de instituții, reduceri de personal, eliminarea privilegiilor și restructurarea companiilor de stat.

În prima acțiune de consolidare, guvernul a majorat TVA-ul standard de la 19% la 21%. Această schimbare a avut un impact imediat și semnificativ asupra prețurilor bunurilor de larg consum.

În plus, cotele reduse au fost recalibrate, iar accizele au fost crescute, afectând direct veniturile și cheltuielile românilor. Guvernul a justificat aceste măsuri prin necesitatea urgentă de a reduce deficitul și de a evita deteriorarea ratingului de țară.

Taxele cresc, oamenii scad?

Diferența dintre promisiune și implementare a devenit evidentă: taxele au crescut instantaneu, în timp ce reducerea costurilor statului a necesitat luni de negocieri și a rămas incompletă.

Pe 6 aprilie 2026, o analiză Euronews a evidențiat că progresele erau mai vizibile în domeniul fiscal decât în reorganizarea administrației publice. Aproximativ 25.000 de posturi au fost eliminate, reprezentând sub 2% din total, în timp ce obiectivul de reducere a personalului administrativ era mult mai ambițios.

În plus, numeroase agenții așteptau încă reorganizarea, iar reforma companiilor de stat rămăsese incompletă.

Reforma administrativă e lentă?

În ceea ce privește pensiile, interzicerea cumulului pensiei cu salariul nu fusese implementată, iar această contradicție a subliniat o altă problemă centrală a mandatului Bolojan: reforma aparatului public, deși esențială pentru echitate, a venit cu un ritm lent în comparație cu obligațiile fiscale impuse cetățenilor.

În contextul economic dificil, România trebuia să reducă un deficit major, iar lipsa corecției risca să majoreze împrumuturile și să afecteze credibilitatea financiară a țării. În 2024, deficitul bugetar a fost peste 9% din PIB, iar în 2025, acesta a scăzut la aproximativ 7,7%.

Pentru 2026, bugetul prevedea o țintă de 6,2% din PIB, în condițiile unei creșteri economice estimate la numai 1%.

Deficitul bugetar, un risc de împrumuturi?

Ajustarea fiscală a fost consemnată, însă nu a adus o revenire economică reală, deoarece inflația ridicată, consumul slab și presiunile legate de puterea de cumpărare au dus la măsurile de austeritate.

Majorarea impozitelor și a taxelor a avut efecte grave asupra gospodăriilor și companiilor, iar cei mai afectați au fost românii cu venituri mici.

Pe 20 aprilie 2026, PSD a decis retragerea sprijinului politic, invocând „prăbușirea economico-socială din ultimele 10 luni” și lipsa dialogului în coaliție. În ziua următoare, miniștrii social-democrați au demisionat.

Pe 5 mai, moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE a fost adoptată cu 281 de voturi pentru, patru împotrivă și trei voturi anulate.

Cine susține premierul Bolojan în guvernarea nouă?

Guvernul Bolojan era demis după 316 zile de mandat cu puteri depline. Titlul moțiunii de cenzură anunța un plan de distrugere a economiei și de sărăcire a populației, fiind formularea politică a tuturor inițiatorilor.

Ilie Bolojan a plecat din Parlament înaintea anunțării rezultatului. Sorin Grindeanu i-a cerut să renunțe inclusiv la funcția de premier interimar, argumentând că votul reprezenta un mesaj politic categoric. Președintele Nicușor Dan a reacționat în aceeași zi, promițând consultări și formarea unui nou Guvern pro-occidental. El a subliniat că demiterea reprezintă o decizie democratică a Parlamentului, deși nu era un moment fericit în nicio democrație.

O zi mai târziu, pe 6 mai, în primul interviu după demitere, fostul premier și-a apărat măsurile.

A acuzat PSD că a provocat criza și a susținut că reformele au deranjat interesele clientelei politice și ale liderilor locali.

Premierul își apără măsurile?

„Nu eu m-am împrumutat, nu eu am generat aceste deficite, ci guvernele care au fost PSD-PNL”, a declarat Bolojan, deși admitea că toate partidele participante la guvernare aveau o parte din responsabilitate.

Bolojan a avertizat că demiterea unui premier nu va rezolva problemele bugetare și că România riscă să piardă oportunități de finanțare europeană dacă blocajul va continua.

Datele prezentate de Comisia Europeană oferă o imagine fragmentată a situației financiare, fără a clarifica complet evoluția deficitului și a măsurilor de consolidare. În ciuda eforturilor de reducere a cheltuielilor, România rămâne în centrul atenției UE pentru a demonstra că poate gestiona responsabilitatea fiscală.