Asociația italienilor din România contestă în instanță desemnarea lui Mureșan

Ce plângere neobișnuită vizează decretul prezidențial?

Curtea de Apel din București va stabili, pe 28 septembrie 2026, dacă actul prin care președintele Nicușor Dan a propus-o pe Siegfried Mureșan pentru a forma noul guvern este legal. Inițiativa vine de la Asociația Italienilor din România (RO. AS. IT), care a depus o plângere la Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Dosarul a fost înregistrat pe 22 septembrie 2026, iar instanța a fixat termenul de judecată cu doar câteva zile după depunerea cererii.

Obiectul litigiului este anularea Decretului prezidențial nr. 770/2026.

Acest document permitea desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, cu scopul de a obține votul de încredere din partea Parlamentului pentru programul și lista ministerială a executivului nou-înființat.

În calitate de pârâți figurează două instituții de stat: Administrația Prezidențială, care gestionează actele șefului statului, și Regia Autonomă Monitorul Oficial, responsabilă cu publicarea actelor normative.

La conducerea RO. AS.

IT se află deputata neafiliată Ioana Grosaru, membră a Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Care sunt profilul și legăturile politice ale asociației?

Organizația este o entitate de drept privat cu statut de utilitate publică, fiind singura structură recunoscută oficial ca reprezentantă a minorității naționale italiene pe teritoriul României.

Istoria sa datează din 1993, când a fost fondată la Suceava, preluând moștenirea comunităților de imigranți italieni care s-au stabilit istoric în spațiul românesc.

Structura de guvernanță include, în rolul de secretar general, pe Andi Gabriel Grosaru, fiul președintelui organizației. Acesta a fost deputat în Parlamentul României între 2016 și 2024.

Fondatorul inițial al RO. AS. IT a fost Mircea Grosaru, soțul lui Ioana Grosaru și tatăl lui Andi.

Mircea Grosaru a deținut un mandat parlamentar începând din 2004, până la decesul său, survenit în 2014. Finanțarea organizației provine din bugetul de stat, prin intermediul Departamentului pentru Relații Interetnice, iar Constituția garantează minorității italiene un loc dedicat în camera de deputați.

Nu este prima dată când această asociație recurge la instanțe pentru a contesta decizii ale președintelui Nicușor Dan.

La 14 aprilie 2026, RO. AS.

IT a depus o altă plângere la aceeași secție a Curții de Apel București, vizând decretele de numire a conducătorilor marilor parchete specializate, inclusiv DNA, Parchetul General și DIICOT.

Ce precedente juridice stau în spatele dezbaterii?

În acest caz, judecătorii au amânat pronunțarea hotărârii, programând o nouă ședință tocmai pe 28 septembrie, în paralel cu dosarul privind desemnarea premierului.

Dezbaterile juridice s-au intensificat și în spațiul public, unde fosta magistrați Cristi Dănileț a exprimat o opinie contrarie poziției asociației.

Pe pagina sa de Facebook, Dănileț a susținut că decretele prezidențiale, în măsura în care sunt acte de putere, nu ar trebui contestate de justiția ordinară.

El a criticat tendința recentă de a ataca în instanță numirile, comparând situația cu contestarea anterioară a desemnării unor judecători constituționali.

Dănileț a argumentat că studenții la Drept învață încă din primul an noțiunea de „putere”, concluzionând că atunci când o autoritate constituțională emite un act de putere, instanțele obișnuite nu au competență să intervină.

El a sperat că nu un avocat este cel care promovează această idee pe care o consideră „năstrușnică, dar moartă din start”.

Contextul actual al disputei reflectă tensiunile dintre puterile constituționale, Asociația Italienilor din România încercând să verifice legalitatea demersurilor președintelui Dan, care a inițiat procesul de formare a noului guvern prin desemnarea lui Siegfried Mureșan.