Antreprenorii români consideră că mediul de afaceri s-a deteriorat în 2026, peste 80% din sondaj

Perspectiva rămâne pesimistă pentru semestrul următor?

Antreprenorii români au exprimat o evaluare larg negativă a mediului de afaceri în anul 2026, conform unui studiu realizat de IMM România, datele fiind publicate de Economedia și citate în mediul presă. Sondajul, aplicat în treimea terța a anului, a evidențiat că o mare majoritate dintre participanti percepă o degradare semnificativă a condițiilor în care desfășoară activitatea comparativ cu anul precedent.

Preciz, 82% dintre antreprenori interogați au declarat că mediul de afaceri s-a deteriorat sau a suferit o deteriorare foarte accentuată în 2026 față de 2025.

Această percepție este împărțită în două categorii: 46,5% au considerat că s-a produs o deteriorare moderată, în timp ce 34,9% au apreciat că declinul a fost foarte marcant.

În contraste, doar 15,5% au considerat că situatia a rămas neschimbată, iar un procent mic de 3,1% a observat o îmbunătățire, fără ca niciun respondent să menționeze o ameliorare semnificativă sau foarte marcantă.

Structura eșantionului a refluat diversitatea teșutului antreprenorial român. Mai precis, 55% dintre participanți au reprezentat microîntreprinderi, 31,8% au fost asociati cu întreprinderi mici, 12,4% au aparținut categoria întreprinderilor mijlocii, iar doar 0,8% au corresponsionat firmei de mare dimensiune.

Din punct de vedere al domeniului de activitate, cei mai mulți antreprenori au provenit din sectorul serviciilor, cu o pondere de 42,6%, urmăriți de cei din transporturi (23,3%), comerț (15,5%), construcții (5,4%), HORECA și producție (4,7% fiecare), iar agricultură a reprezentat 3,9% din total.

În ceea ce privește anticipările pentru semestrul următor, perspectiva rămâne în mare parte pesimistă. Peste jumătate dintre antreprenori (51,2%) au anticipat o reducere a volumului de afaceri în următoarele șase luni. Din acest grup, 30,2% au prezis o scădere moderată, în timp ce 23,3% au așteptat o diminuare semnificativă. În contraste, 27,9% au considerat că activitatea va rămâne stagnantă, iar doar 9,3% au exprimat încredere într-o creștere moderată, iar un procent identic (9,3%) a declarat că nu sunt în stare să estimeze evolutia viitoare.

Un aspect semnificativ referitor la pressures externe a fost legat de impactul politicilor publice asupra intreprinderilor mici și mijlocii. Cele mai frecvent menționate efecte au fost crescerea costurilor de funcționare (27,1%), lipsa de corelație între măsurile adottate și nevoile reale ale IMM-urilor (21,7%), și dificultățile în dezvoltare și menținerea activității (17,8%).

Un procent mai mic de respondenți (12,4%) au considerat că politici publice nu au produs efecte semnificative, în timp ce 8,5% au atribuit deteriorarea mediului de afaceri birocrației și sarcinilor administrative, iar doar 6,2% au recognoscut un efect pozitiv în formă de facilitare a accesului la finanțare și programe de sprijin.

Percepția privind sprijinul oferit de mediul politic antreprenorilor a fost largamente desfavorabilă. Mai precis, 59,7% au calificat acest sprijin ca nefavorabil, 27,1% l-au considerat mai degrabă nefavorabil, iar 10,1% au ales poziția de neutralitate.

Care sunt sursele costurilor de conformare legislativă?

Doar 1,6% au admitut incaperea de a formula un judecat, iar un procent mic de 0,8% a spus că sprijinul este favorabil, iar același procent l-a calificat ca mai degrabă favorabil.

În ceea ce privește sursele de costuri de conformare legislative, legislația muncii a fost identificată като principal factor de presiune, fiind menționată de 33,3% dintre antreprenori. Acești au subliniat dificultăți legate de programul de lucru, tipurile de contracte (în special cele pe durată determinată) și procedurile de detașare a personalului.

Pe locul al doilea au fost reglementările din domeniul comerțului și produselor, citate de 27,1% dintre firme, urmate de normele privind protecția datelor personale (GDPR), digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale, care au generat cheltuieli semnificative pentru 18,3% dintre respondenți.

Cerințele legate de protecția mediului și tranziția verde au exercitat presiune pe 17,7% dintre companii, în timp ce raportarea ESG a afectat 8,5% și protecția consumatorilor 7%.

De asemenea, 12,1% dintre antreprenori au declarat că nicio din aceste domenii ale legislației europene nu le-a impus costuri semnificative de conformare.

Principalele probleme percepute pe piața de activitate au fost scăderea cererii (28,8%) și creșterea costurilor legate de forța de muncă (28,5%), cele două fiind aproape echilibrate. Urmau creșterea prețului energiei electrice și a combustibililor (20,8%), creșterea costurilor cu materii prime și servicii utilizate (11,9%), iar concurența neloiala a fost menționată de 10% dintre antreprenori.

Privind specific impactul creșterii prețului energiei, 53,2% au raportat o creștere semnificativă a costurilor operaționale, 18,6% au afirmat că societatea suportă parțial aceste creșteri pentru a menține prețurile produselor sau serviciilor, 6% au hotărât să înlocupească echipamentele vechi cu variante mai eficiente energetic, 9,9% au redus volumul producției, iar 3,1% au decis să investească în panouri fotovoltaice pentru generarea proprie de energie.

Pentru 3,9% dintre companii, nu a fost observat niciun impact al acestei variații pe costurile finale.

Toate aceste date, colectate printr-un sondaj online aplicat antreprenorilor din diverse regiuni și sectoare, confirmeză o tendință largamente desfavorabilă în percepția mediului de afaceri în anul 2026, cu implicații directe pe planul decizional, investițional și strategic pentru sectorul IMM în România. Fără să se atribuie cauze unice, combinația de presiuni fiscale, administrative, de piață și externe a contribuit la formarea unui cadru percepțional dominat de incertitudine și prudentialism.