În sală au fost prezenți numeroși reprezentanți ai vieții publice românești

Angela Merkel a venit în București să vorbească deschis despre cei șaisprezece ani pe care i-a petrecut la conducerea Germaniei. A făcut-o în prima zi a lunii septembrie 2026, la Ateneu Român, în cadrul unui eveniment dedicat lansării memoriilor sale. Discuția a fost moderată de Emil Hurezeanu, fostul ambasador al României la Berlin în perioada 2015–2021 – exact cei șase ani în care Merkel a condus țara. Organizatorii au ales un regim cu bilete, iar fiecărui participant i-a fost oferit un exemplar al volumului, completat cu semnatura fostului cancelar federal.

Știri de ultimă oră

Denis Drăguș exclus din lotul naționalei pentru meciul cu MoldovaCinci persoane rănite, inclusiv un copil, în accident cu poliția în SibiuServiciile secrete europene avertizează: atac rus iminent împotriva NATOContinuitate: Băsescu, critic la adresa lui Mureșan: „Știe carte, dar trebuie să taie din cheltuieli

În sală au fost prezenți numeroși reprezentanți ai vieții publice românești: fostul președinte Emil Constantinescu, fostul premier Dacian Cioloș, fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, consilierul prezidențial Eugen Tomac, fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu și fostul europarlamentar Cristian Preda. Au fost de asemenea prezente judecătoarea CCR Iulia Scântei și magistrata Raluca Moroșanu, adăugând o dimensiune juridică și instituțională discuției.

A abordat, de asemenea, dependența Germaniei la gazul rusesc

În timpul conversării, Merkel a reflectat asupra momentelor cheie din cariera ei – de la copilărie și de la începuturile ei în politică – explicând cum aceste experiențe au modelat postura ei de lider. Un subiect central a fost poziția Germaniei față de extensia NATO spre est, în special privind Ucraina. A reamintit că la Summitul NATO de la București din 2008, a fost una dintre cele mai puternice voci care s-au opus acordării Planului de Acțiune pentru Aderare (MAP) Ucrainei, argumentând că un astfel de pas ar fi putut dezstabiliza relațiile cu Rusia și creșteni riscurile de conflict.

Citește și:

A abordat, de asemenea, dependența Germaniei la gazul rusesc, explicând cum această politică energetică a fost văzută de multe ori ca un instrument de stabilizare, chiar și în fața criticilor privind influența Moscovei asupra deciziilor din Berlin. În legătură cu războiul desencadenat de Vladimir Putin în Ucraina, Merkel a afirmat că, deși a simțit durere pentru victimile civili – în special în contextul tragediei de la Bucea din 2022, menționate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski – considera că decizia ei din 2008 de a bloca MAP-ul pentru Ucraina a fost corectă și rămâne justificată în prezent.

Prin aceste declarații, fostă cancelară a oferit o privire introspectivă asupra dificultăților de a echilibra responsabilitățile internaționale cu principii de prudence strategică, subliniind că liderismul nu înseamnă mereu actionare rapidă, ci, de multe ori, abstinența în fața presiunii pentru a evita consecințe mai grave. Evenimentul la Ateneu Român a dus la lumină nu doar aspectele politice ale mandatului ei, dar și dimensiunea umană a unei lideri care a marcat deceniu și jumătate de istorie europeană.