Angajații Muzeului Geologic Național nu primesc salarii de șapte luni, iar cercetătorii vor lucra voluntar în weekend

A fost lansată oficial proiectul „Triunghiul Muzeelor”?

Proiectul „Triunghiul Muzeelor” va aduce, în weekendul din 19-20 septembrie, știința în centrul Bucureștiului, pe șoseaua Kiseleff, într-un gest de dăruire neplătite din partea cercetătorilor Muzeului Geologic Național. Ramona Bălășcuță, directorul instituției, a confirmat prin intermediul agenției Agerpres faptul că personalul muzeului așteaptă de șapte luni consecutiv plata remunerației, transformând activitatea din acest final de săptămână într-o inițiativă voluntară.

Evenimentul se desfășoară în contextul unei crize financiare prelungite, care afectează atât Muzeul Geologic, cât și Institutul Geologic al României, structură din care muzeul face parte ca punct de lucru fără personalitate juridică.

Directoarea a subliniat cu voce tare, dar și cu o notă de incertitate, determinarea echipei sale de a menține legătura cu publicul, deși salariile rămân neplătite. Ea a explicat că, deși în 2025, atunci când a ridicat vocea pentru a semnala problemele interne, instituția a fost supusă unor verificări de către Curtea de Conturi și Corpul de Control, situația actuală impune o atitudine similară.

Cercetătorii de grad superior 1 și 2 își vor lăsa echipamentul profesional în spate și vor preda voluntar, sâmbătă și duminică, rolul de educatori și promotori ai culturii științifice, acoperind golul lăsat de lipsa compensării financiare.

Contextul declarărilor a fost lansarea oficială a proiectului „Triunghiul Muzeelor”, o colaborare care adună sub aceeași umbrelă trei instituții majore: Muzeul Geologic Național, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și Muzeul Național al Țăranului Român. Ramona Bălășcuță a atras atenția asupra unei disfuncționalități structurale: finanțarea primită este strict condiționată de activitatea de cercetare, în timp ce muzeul îndeplinește simultan funcții de educație și cultură.

Deși statutul de instalație de interes național asigură fonduri pentru domeniul cercetării, acestea nu acoperă cheltuielile aferente componentelor de educație și cultură, pentru care instituția nu primește niciun sprijin financiar dedicat.

Conform explicărilor directoarei, bugetul existent permite plata doar a cercetătorilor implicați în proiectele derulate în cadrul instalației de interes național. Categoriile de personal esențiale pentru funcționarea zilnică a unui muzeu, precum muzeografii, personalul tehnic-auxiliar sau gestionarii, rămân însă neplătite. Ramona Bălășcuță consideră că un muzeu național are nevoie de o echipă minimă de 50 de angajați pentru a opera eficient, însă realitatea curentă este una în care instituția funcționează cu un număr extrem de redus de persoane.

Deși muzeul a solicitat în mod repetat Institutului Geologic explicații privind întârzierile și cunoaște demersurile conducerii pentru atragerea fondurilor, sumele disponibile rămân insuficiente pentru a acoperi atât costurile de funcționare, cât și salariile.

Istoria acestei crize salariale se întinde pe o perioadă de peste un an.

Încă în iunie 2025, Anca Isac, directoarea generală a Institutului Geologic al României, declara la TVR Info că aproximativ 90 de angajați ai institutului nu își primiseră salariile de trei luni, lucrând practic gratuit.

Situația financiară a muzeului s‑a îmbunătăţit?

La acea vreme, conducerea avertiza publicul că, în absența finanțării, se va opri transferul continuu al datelor de câmp geomagnetic către centrele internaționale, o activitate desfășurată neîntrerupt din 1943, și se va închide Muzeul Geologic Național.

Anca Isac menționa atunci că resursele erau insuficiente chiar și pentru plata facturilor de electricitate, apă și internet, lăsând salariile pe plan secund.

Situația nu s-a ameliorat în 2026. În luna februarie, angajații Institutului Geologic și ai Muzeului Geologic Național semnalau că nu își primiseră remunerația de aproape cinci luni.

Unii dintre ei au încasat o sumă simbolică de 1.500 de lei, reprezentând o parte din salariul aferent lunii octombrie 2025. La momentul respectiv, conform datelor furnizate de Ramona Bălășcuță, la nivelul muzeului existau deja două contracte de muncă suspendate și o demisie înregistrată. Directoarea Institutului Geologic justifica atunci situația prin lipsa unui fond propriu care să permită plata salariilor până la încasarea veniturilor din proiectele de cercetare.

Autoritatea Naționale pentru Cercetare, însă, oferea o perspectivă diferită. Într-o comunicare către Edupedu. ro, instituția susținea că nu înregistrează restanțe față de Institutul Geologic al României și preciza că institutele naționale de cercetare-dezvoltare funcționează în regim economic, generând venituri prin proiecte și contracte de cercetare.

Problema persista și în luna mai, când, în cadrul evenimentului „Noaptea Muzeelor”, Ramona Bălășcuță declara pentru Agerpres că angajații continuau să nu-și primească salariile. Muzeul Geologic a funcționat în acea seară cu doar șase angajați, aceștia asigurând atât supravegherea spațiilor, cât și accesul publicului.

Deși Muzeul Geologic Național nu se află în subordinea directă a Ministerului Culturii, ministrul interimar al sectorului, Andras Istvan Demeter, a comentat situația la conferința „Triunghiul Muzeelor”. El a calificat problema ca fiind una sistemică, care durează de peste 30 de ani, afectând multiple muzee aflate în structuri subordonate altor autorități centrale.

Ministrul a afirmat că este necesară o abordare globală a subiectului și a anunțat o întâlnire programată pentru 17 septembrie, destinată analizei unei soluții pentru Muzeul Geologic și pentru alte instituții aflate în situații similare.

Totuși, Demeter a fost prudent în promisiunile sale, recunoscând că nu garantează existența unei rezoluții imediate, dar insistând asupra intenției de a rezolva această „problemă de sistem” pornind de la cazul specific al muzeului geologic.

Astfel, în timp ce dezbaterile oficiale continuă, cercetătorii își dedică weekendul activităților de popularizare a științei, menținând vie legătura dintre instituție și comunitate în ciuda dificultăților financiare.