Ce șanse au fermierii români după 2027?
România bifează o primă victorie în negocierile pentru viitorul agriculturii europene.
Știri de ultimă oră
Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiri
Nicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din Europa
Pariuri în România: piața, istoria și noii jucători
Texasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniLa reuniunea Consiliului pentru Agricultură și Pescuit de la Luxemburg, delegația condusă de ministrul de resort a reușit să introducă în textul de compromis posibilitatea prelungirii sprijinului național tranzitoriu.
E doar un pas în procesul legislativ, dar unul deloc de neglijat.
Ce alte cereri a pus România pe masă?
Florin-Ionuț Barbu a pus picul în prag la Bruxelles: obiectivul zero a fost ca aceste ajutoare să nu dispară odată cu anul 2027.
Ministrul a cerut negru pe alb introducerea opțiunii în noul regulament. Deși a catalogat acceptul președinției drept un câștig important, oficialul recunoaște că bătălia abia acum începe. Strategia Bucureștiului mizează pe păstrarea acestor prevederi intacte până la votul final, pentru o finanțare care să țină pasul cu realitatea din teren.
Pe lângă lupta pentru ANT, Bucureștiul a deschis alte trei fronturi majore. În primul rând, se cere un buget adecvat pentru Politica Agricolă Comună în perioada 2028-2034. În al doilea rând, ministerul insistă pe reducerea decalajelor financiare dintre statele membre, ca fermierii noștri să nu mai pornească cu a doua șansă. Nu în ultimul rând, România vrea ca plafonarea plăților pe suprafață și reducerea lor progresivă să rămână opționale pentru fiecare țară în parte, nu o corvoadă obligatorie.
De ce sunt vitale fondurile pentru irigații?
O altă miză grea a delegației române a vizat irigațiile.
Autoritățile cer ca aceste lucrări să fie încadrate la investiții neproductive, ceea ce ar deschide larg pofta la bani atât pentru fermierii independenți, cât și forurilor asociative.
Ținta e simplă: sisteme de irigare puse la punct pentru o producție agricolă mult mai stabilă.
Ce se schimbă în gestionarea riscurilor?
În plus, România vine cu propuneri de simplificare a plasei de siguranță din agricultură.
Schimbarea i-ar ajuta pe producători să evalueze separat pagubele provocate de fenomene meteo extreme sau boli la animale, fie că vorbim de cultură mare sau zootehnie.
O flexibilitate extrem de utilă pentru situații de criză.
Când se deblochează exporturile de ovine?
Dincolo de cifrele din buget, ministrul Barbu a continuat tatonările cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor de carne de ovine în afara Uniunii.
Discuțiile au scopul clar de a tăia restricțiile actuale, fără a face rabat de la normele sanitare și veterinare, redeschizând astfel piețele externe pentru crescătorii autohtoni.
Deși punerea ANT-ului în schița de compromis dă motive de optimism, viitorul acestor subvenții după 2027 atârnă de forma finală a regulamentului. Negocierile merg înainte, iar ce s-a obținut azi e doar o etapă premergătoare marii decizii europene.
Alte știri:
Sursă: Mediafax

