Ce complexitate ascunde contextul geografic și logistic al bazei?

Serghei Lavrov, șeful diplomației ruse, a revenit recent asupra unui subiect sensibil: scutul antirachetă de la Deveselu. Interogat dacă Moscova mai consideră baza românească o țintă militară legitimă, Lavrov a confirmat suspiciunea Kremlinului.

Știri de ultimă oră

Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriTransferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de ani

Această reacție subliniază tensiunea cronică dintre Rusia și NATO, alimentată de prezența sistemului american Aegis Ashore în sud-estul Europei.

Scut sau sabie? Dezbaterile strategice

NATO a insistat mereu că arhitectura sa defensivă are o funcție exclusivă de protecție, vizând interceptarea rachetelor balistice. Rusia contestă însă această perspectivă. Argumentul Moscovei este că lansatoarele Mk 41 din România pot fi reconfigurate pentru a lansa diverse tipuri de rachete, transformând un scut într-o sabie. Sistemul de la Deveselu nu operează izolat; este interconectat cu alte noduri critice ale rețelei de apărare, inclusiv facilitatea din Polonia, radarele din Turcia și navele Aegis din apele Spaniei.

Cât costă sprijinul pentru Kiev?

Contextul geografic și logistic al bazei este complex. Unitatea, cunoscută ca Baza Militară 99 Deveselu, se află în comuna cu același nume, din județul Olt. Perimetrul militar acoperă 900 de hectare, din care 170 sunt dedicate exclusiv trupelor americane. Baza găzduiește aproximativ 500 de soldați ai Armatei României și 250 de militari ai Marinei SUA, care operează sistemul.

Comanda este deținută de locotenent-colonelul Georgel Marcu, subordonat Comandamentului Logistic Întrunit.

Dezbaterea a fost amplificată de Alice Weidel, președinta partidului german AfD. Într-un interviu pentru The Economist, din 21 octombrie, lidera formațiunii de extremă dreapta a criticat ferm extinderea capabilităților NATO.

Citește și:

Peste 100 de miliarde de euro alocate de Germania!

Weidel a subliniat că semnalele de alarmă ale Moscovei au fost ignorate sistematic timp de două decenii, considerând aceasta cea mai mare greșeală strategică a perioadei.

Ea a insistat ca soluția conflictului din Ucraina să țină cont simultan de interesele Kievului și ale Rusiei.

Povara financiară a Germaniei

Weidel a estimat că Germania a alocat peste 100 de miliarde de euro pentru asistența militară și economică către Kiev.

Constatănd că nicio altă națiune nu a suportat o povară atât de grea, ea a argumentat că Germania se află într-o stare de îndatorare severă.

Din această perspectivă, lidera AfD a pledat pentru prioritizarea intereselor naționale germane, susținând că războiul actual nu servește direct scopurile de securitate ale Berlinului, ci le periclitează.

Focul critic s-a îndreptat specific spre decizia de a construi scutul la Deveselu. Weidel a pus în evidență istoricul expansiunii NATO până la frontierele rusești, întrebând retoric de ce îngrijorările Moscovei nu au fost audiate când s-au instalat sisteme capabile să poarte sarcini nucleare, precum arhitectura Aegis, chiar la granițele României.

Pentru lidera AfD, acest context istoric demonstrează că Rusia a semnalat repetat riscurile, ceea ce impune o reevaluare a poziției occidentale pentru o pace durabilă.