Vegetarianismul și longevitatea: ce arată studiul pe 5.000 de persoane de peste 80 de ani

Cine a condus cercetarea? Experți de la Universitatea Fudan!

În ce măsură influențează dieta vegetariană durata vieții? Datele din China ne ajută să înțelegem mai bine legătura dintre alimentație și longevitate.

O cercetare realizată pe un eșantion de peste 5.000 de persoane cu vârste de cel puțin 80 de ani a scos la lumină o relație neașteptată: femeile care includeau carne în meniul zilnic prezentau o probabilitate superioară de a atinge vârsta de 100 de ani, comparativ cu cele care urmau o dietă strict vegetariană. Totuși, această diferență nu se aplica la toate categoriile de femei.

Ea s-a manifestat în special printre participantele cu greutate corporală sub normală, în timp ce cele care consumau pește, lactate sau ouă aveau șanse echivalente de a deveni centenare cu cele care mâncau carne.

Aceste date se înscriu într-o dezbatere largă despre modul în care alimentația influențează longevitatea, într-o epocă în care populația globală îmbătrânește rapid, iar cercetătorii caută să identifice obiceiurile care favorizează o viață mai lungă și mai sănătoasă.

Echipa de cercetători, alcătuită din experți de la Universitatea Fudan, Centrul Chinez pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și Universitatea Jiao Tong din Shanghai, a analizat datele a 5.203 persoane cu vârste de peste 80 de ani, dintre care 1.459 erau deja centenare, iar 3.744 aveau vârste cuprinse între 80 și 90 de ani. Sursele datelor provin din Sondajul longitudinal chinezesc privind longevitatea sănătoasă, unul dintre cele mai cuprinzătoare studii dedicate adulților în vârstă. Rezultatele au arătat că, în rândul femeilor, consumul de carne era legat de o probabilitate mai mare de a atinge 100 de ani. La bărbați, în schimb, nu a fost identificată nicio legătură statistică semnificativă între dieta vegetariană și atingerea centenatului.

Un detaliu crucial a ieșit la lumină: decalajul dintre femeile care consumau carne și cele vegetariene se manifesta mai ales în grupul participanțelor subponderale. Autorii studiului indică că, în această subgrupă, consumul zilnic de carne era asociat cu o probabilitate cu 44% mai mare de a ajunge la 100 de ani, față de femeile care urmau o dietă vegetariană.

La femeile cu greutate normală sau supraponderale, această asociere nu a fost observată. De asemenea, cele care includeau pește, lactate sau ouă în alimentația lor prezentau șanse comparabile cu cele care mâncau carne pentru a deveni centenare.

De ce greutatea corporală contează atât de mult la vârste înaintate? Cercetătorii au constatat că indicele de masă corporală (IMC) explică parțial legătura dintre dieta vegetariană și probabilitatea mai redusă de a atinge 100 de ani. Pe măsură ce persoanele îmbătrâneșc, riscul de a deveni subponderale crește, iar menținerea unei greutăți adecvate și asigurarea unui aport suficient de calorii și nutrienți devin factori decisivi.

Aceste constatări nu înseamnă, totuși?

Autorii subliniază că rolul IMC-ului în longevitate merită a fi studiat mai aprofundat.

Ei amintesc, de altfel, de așa-numitul „paradox al obezității”, fenomen documentat în mai multe studii, în care o greutate corporală mai mare pare a fi asociată cu rezultate mai bune pentru sănătatea persoanelor vârstnice, o situație opusă celei observate la tineri.

Aceste constatări nu înseamnă, totuși, că persoanele în vârstă ar trebui să se grăbească să ia în greutate sau să mănânce mai multă carne. Studiul identifică doar asocieri statistice, fără a demonstra că alimentația a fost cauza directă a longevității. Rezultatele susțin însă ideea că nevoile nutriționale se transformă odată cu înaintarea în vârstă. Asigurarea unui aport adecvat de energie și nutrienți, inclusiv proteine, poate contribui la menținerea masei musculare și la o îmbătrânire sănătoasă. Totuși, cantitatea optimă de proteine pentru persoanele vârstnice rămâne un subiect de dezbatere în comunitatea științifică. Unele cercetări au legat dietele vegetariene cu un risc crescut de fracturi, posibil din cauza unui aport insuficient de proteine și calciu.

Alte studii au sugerat că o ingestie mai redusă de proteine ar putea aduce beneficii pentru îmbătrânire în anumite condiții biologice.

În plus, cercetările privind longevitatea subliniază că alimentația nu este singurul factor important. Activitatea fizică, calitatea somnului, mediul în care trăiește o persoană și condițiile sociale pot influența semnificativ atât sănătatea, cât și durata vieții.

Studiul chinez prezintă și anumite limite metodologice.

Cercetătorii nu au putut determina cum s-au modificat obiceiurile alimentare ale participanților pe parcursul anilor, deoarece datele au surprins doar alimentația din ultimii ani de viață.

De asemenea, alegerile alimentare pot fi afectate de starea de sănătate sau de dificultățile de mestecare frecvente la vârste înaintate.