Trump susține Putin în ziua 1693 de război, Ucraina decide cum să luptă

Keith Kellogg a apărut la Bloomberg TV la Forumul de Securitate din Varșovia?

Ziua 1693 a războiului în Ucraina a fost marcată de debatul în jurul propunerii de armistițiu energetic lansate de Donald Trump, de reacțiile din Kiev și Moscova, precum și de intensificarea atacelor rusești pe teritoriul ucrainean. Deși Washington a susținut că a existat un acord pentru oprirea loviturilor asupra infrastructurii energetice, autoritățile ucrainene au contestat această afirmație, declarând că rusii au continuat să bombardeze obiective critice, inclusiv centrale electrice și stații de transformare.

În același timp, figuri americane de primă linie, inclusiv fostul emisar Keith Kellogg, au sugerat că deciziile privind strategia militară trebuie să revină exclusiv Ucrainiei, iar tensiunile publice dintre Trump și Zelenski au fost minimizeate ca fiind doar „zgomot de fond” în cadrul unui proces diplomatic mai larg.

Trump a declarat public că el crede că Vladimir Putin este mai interesat să ajungă la un acord de pace decât Volodimir Zelenski, sugerând indirect că responsabilitatea pentru blocarea negociărilor ar cădea pe Ucraina. Această poziție a fost criticată în Kiev, unde autoritățile au subliniat că nu există dovezi concrete pentru o schimbare de atitudine de partea rusă și că atacurile continuă fără întrerupere.

În plus, Trump a evitat să condamne clar violările armistițiului propus de el însuși, alegând în schimb că „au existat încălcări de ambele părți” și că el este „de acord” cu idee că un astfel de acord ar trebui respectat.

Această ambiguitate a fost interpretată de mulți analiști ca o formă de indulgență față de Moscova, mai ales în contextul în care Washington a început să reducă presiunea diplomatică și economică asupra Federalei Ruse.

În cadrul unei întâlniri în Miami, Steve Witkoff, emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, și Jared Kushner, ginerei său, au transmis ucrainenilor un mesaj pe care l-au confirmat mai multe surse pentru Reuters: conform acestui mesaj, Putin nu ar fi dispus să negocieze încetarea războiului, dar un posibil acord privind livrările de motorină ar putea deschide ușa la discuții trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina. Ideea de bază era că SUA ar putea reveni la Moscova cu o propunere: „Ucraina a oprit atacurile, noi v-am oferit această înțelegere, acum e rândul vostru să faceți ceva”.

Totuși, niciuna dintre părți nu a oferit detalii privind mecanismele de verificare sau garanțiile de securitate pentru Ucraina, aspectele care au fost menționate în discuții dar fără a avea un caracter formal sau vinculativ.

Fostul emisar american Keith Kellogg a apărut la Bloomberg TV în contexte ale Forumului de Securitate de la Varșovia, unde a declarat clar că Washington nu trebuie să dicteze modul în care Ucraina luptă contra Rusiei. „Ar trebuisă facem toți un pas înapoi și să lăsăm Ucraina să decidă ce va face și cum va ataca”, a spus Kellogg, adăugând că scopul rămâne acela de a menține presiunea constantă asupra lui Putin, repetând mesajul: „Nu vei câștiga această luptă”.

El a precizat că SUA va rămâne implicate atât timp cât va fi necesar pentru a asigura succesul acestui obiectiv și pentru a continua să exercite presiune asupra Moscova.

Kellogg a inoltre sugerat că reacția actuală a lui Putin reflectă slăbiciune, nu forță, interpretând evitarea unui conflict direct cu NATO ca un semn de vulnerabilitate strategică.

În Germania, cancelarul Friedrich Merz a exercitat presiune diplomatică pe Rusia pentru ca aceasta să accepte un armistițiu energetic care să acoprească întreaga infrastructură de energie, nu doar părți selecționate. După o conversație telefonică cu Volodimir Zelenski, Merz a anunțat că Berlin și Kiev au convenit că Moscova trebuie să respecte o astfel de întrerupere a atacurilor și că Germania depune eforturi pentru a organiza o nouă întâlnire a „Coaliției de Voință”.

De asemenea, cei doi lideri au convenit să organizeze o întâlnire a consilierilor pentru securitate națională în formatul E3-Ucraina, care include Germania, Franța, Regatul Unit și Ucraina, cu scopul de a coordona În ciuda declarațiilor privind un posibil armistițiu, Rusia a continuat ofensiva sa pe mai multe fronturi.

În doar câteva ore după ce Trump a anunțat existența unui acord pentru oprierea atacurilor asupra infrastructurii energetice, forțele armate ruse au lovit șase obiective energetice ucrainene, conform declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski. Aceste lovituri au dus la rănirea a 33 de persoane și au provocat întreruperi de electricitate în mai multe regiuni, inclusiv în Harkov, Donețk, Dnipropetrovsk, Liov și Zaporojie.

În unele zone, autoritățile locale au introdus restricții temporare de consum pentru a evita supraccapacitatea rețelelor avariate și pentru a stabiliza distribuția de energie în condiții de deteriorare a infrastructurii.

Armistițiu energetic: progres real sau doar iluzie?

În timpul nopții, Rusia a intensificat atacurile cu mijloace aeriene, lansând 14 rachete și 108 drone peste teritoriul Ucrainei. Apărarea aeriană ucraineană a reușit să neutralizeze 88 dintre aceste drone, dintre care 58 erau tipului cu propulsie cu reacție.

Lovirile au fost confirmate în 17 locuri diferite, conform mesajului dimineaței trimis de Forțele Aeriene ale Ucrainei.

Deși un număr semnificativ de objekte au fost interceptate, daunele au fost inevitabile în zonele unde sistemele de apărare nu au putut acoperi toate direcțiile de atac sau unde viteza și numărul dronelor au depășit capacitatea de reacție.

Un aspect înquietant al atacurilor nocturnе a fost lovirea a două nave comerciale în Marea Neagră, în apele territoriale bulgare. Nava de mărfuri Chelsea 3, batând pavilionul maltez și aparținând proprietarilor ucraineni, a fost atacată de trei drone aeriene la aproximativ 18 mile marine est de Biala.

Toți cei 15 membri ai echipajului – șapte ucraineni și opt azerbaijani – au fost evacuați cu succes și transportați la Varna. O altă navă, poziționată lângă Krapeț, la circa 17 mile marine est, s-a scufundat în urma loviturii. Până la momentul redigerării acestui text, a fost confirmată salvarea unui singur membru al echipajului acestei seconde nave.

Primul-ministrul bulgar Rumen Radev a anunțat că va invita la discuții ambasadoarea Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, precum și secretarul general al NATO, Mark Rutte, în vederea coordonării unei Sofia va solicita sprijin internațional pentru o anchetă tehnică și juridică privind originea dronelor folosite în aceste atacuri, cu scopul de a determina dacă au fost lansate de la nave, de la teren sau de la aeronave militare rusă.

Deși unele părți au sugerat că există progrese în direcția unui armistițiu, realitatea pe teren arată o altă poveste. Atacurile rusești nu au semnat niciun semn de deteriorare, ci au devenit mai frecvente și mai diversificate în tipul de arme folosite. Combinarea de rachete balistice, drone de atac și nave neidentificate sugerează o strategie de presiune continuă, destinată să epuze rezervele ucrainene și să creeze instabilitate în zonele critice pentru viața civilă și pentru logistică militară.

Deși Ucraina a demonstrat o rezistență remarcabilă, pentru a susține această efortură are nevoie de sprijin constant – nu doar în armament, ci și în inteligenta, în logistica și în capacitatea de a repara rapid deteriorările.

În paralel, liderii Uniunii Europene se pregătesc să adopte o poziție mai agresivă la summitul de joi, cerând sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, în直接 contrast cu politica de relaxare a restricțiilor pe care Trump a promovat-o privind exporturile rusești de motorină. Conform unui proiect de declarație comună consultat de POLITICO, statele membre ale UE vor cere măsuri care să viseze veniturile petroliere ale Moscovei, inclusiv prin interzicerea sau limitarea transferurilor financiare, prin controlul navelor care transportă combustibili fosili și prin extinderea listei de persoane și entitățile supuse restricțiilor.

Totodată, Comisia Europeană se pregătește să lanseze al 23-lea pachet de sancțiuni sectoriale, care ar putea fi transmis guvernelelor nationale până la sfârșitul anului și care ar include restricții pe sectoare precum metallurgia, industria chimică și tehnologiile avansate.

Este important de menționat că, deși Trump a afirmat că a obținut un armistițiu energetic între Rusia și Ucraina, nici Kiev nici Moscova nu au confirmat existența unui asemenea acord cu caractere vinculativ sau verificabil. De fato, declarațiile sale au fost contradictate de loviturile документисаце pe infrastructura energetică imediat după ce a făcut anunțul public.

Această disparity între retorică și realitate a dus la sărbătorirea skepticismului în capitalile europene și în Kiev, unde autoritățile au subliniat că orice discuție despre pace trebuie să se bazeze pe faptele concrete, nu pe declarații neverifyabile.

În plus, niciuna dintre părți nu a oferit detalii privind mecanismele de aplicare, de verificare sau de sancționare în cazul violării unui astfel de acord, ceea ce face ca proposta să apară mai ca un gest symbolic decât ca un cadru practic de rezolvare a conflictului.