Studenții sârbi se pregătesc de negocieri pentru guvernare fără a avea un lider desemnat

Mandatul lui Vučić a fost caracterizat ca un sistem autocratic!

Bătăia pentru puterea în Belgrad a intrat într-o fază critică, în care tinerii care au rămas fără un șef clar se pregătesc pentru negocierile de formare a executivului. Conform raportărilor din presa internațională, mișcarea studențească, care a înregistrat o victorie istorică la voturile din sfârșitul săptămânii, se află acum în procesul de structurare a viitorului guvern.

Această formațiune, lipsită de orice experiență anterioară în conducerea țării, își propune să încheie o eră de 14 ani dominată de o conducere naționalistă tot mai autoritară.

Datele preliminare, publicate de Centrul pentru Alegeri Libere și Democrație din Belgrad după procesarea tuturor buletinelor, arată că Lista Studenților a strâns 53% din voturi, ceea ce i-a adus 141 de locuri în parlamentul format din 250 de membri.

În opoziție, Partidul Progresist Sârb condus de Vučić a obținut 39% din voturi, adică 103 mandate. Restul locurilor au fost alocate listelor minorităților etnice.

Situația curentă este marcată de o lipsă de claritate privind modul de guvernare, deoarece mișcarea funcționează pe baza deciziilor luate colectiv.

Printre candidații selectați se numără academici, artiști și agricultori, alături de studenți. Absența unui lider unic și a unei ierarhii stricte face incertă identitatea celui care va fi propus pentru prim-ministru și compoziția cabinetului.

Din rândul personalităților vizibile ale listei fac parte cardiologul Ilija Srdanović, care a coordonat lista, fostul conducător al băncii centrale Dejan Šoškić și Radomir Saičić, profesor la Facultatea de Chimie din Belgrad, care a rostit discursul de victorie.

Așezarea în context european este relevantă: la fel ca partidul Tisza al lui Péter Magyar, care a pus capăt a 16 ani de guvernare ne-liberală sub Viktor Orbán în Ungaria, Lista Studenților se lovește de instituții publice încă controlate de funcționari fideli vechiului regim. Această inerție complicate procesul de reformă a statului.

Ana Mirković, expertă în educație și psiholog, candidată pe listă, a explicat pentru The Guardian că victoria nu este privită ca o prădare a puterii, ci ca o obligație istorică față de națiune și generațiile viitoare.

Prioritatea imediată, a precizat ea, este „curățarea socială și psihologică” a țării.

Mandatul lui Vučić a fost caracterizat ca un sistem autocratic „de manual”, în care partia sa a extins dominația asupra mass-mediei, sistemului judiciar și altor instituții. Voturile au fost afectate de neconcordanțe la înregistrarea alegătorilor, parțialitate în presă și achiziții de voturi. Programul studenților se concentrează pe combaterea corupției și restaurarea legalității.

Successul studenților ar putea servi de inspirație pentru alte inițiative

Măsurile propuse includ: înființarea unei unități de poliție independente, subordonată procuraturii și nu ministerului de interior; eliminarea agenților legați de crimele organizate; interzicerea numirii partizani în firmele de stat; și supraveghere publică, prin organe neutre, asupra contractelor mari de infrastructură, pentru a preveni cheltuielile abuzive ale fondurilor publice.

Mirković a subliniat că noul executiv va elimina „sistemul de intimidare” care a hrănit „frica și divizarea”, prin deschiderea urgentă a mass-mediei, oprirea presiunilor asupra angajaților publici și stoparea „violenței instituționale”. Obiectivul final este „reconstruirea societății de la bază”, prin transparență totală, depolitizarea justiției și renovarea sistemelor de educație și sănătate, astfel încât preluarea statului să devină imposibilă „pentru totdeauna”.

Pe plan extern, Lista Studenților a păstrat o linie de prudență, ținând în secundă subiectele divisive precum legăturile cu UE și Rusia. Kremlinul a comunicat luni așteptarea ca noii conducători „să înțeleagă că parteneriatul cu Rusia este în interesul Serbiei”. Analistul Dušan Vučićević a observat că mișcarea a subliniat din start necesitatea de a rezolva întâi crizele interne, adică „demontarea practic a fiecărei instituții, de la nivel național la local”.

Successul studenților ar putea servi de inspirație pentru alte inițiative tineretice apărute recent în Europa, care cer reforme educaționale și perspective profesionale mai bune. Totuși, Vučićević a punctat pentru Agence France-Presse că experimentul sârb de democrație de bază, care a strâns peste jumătate din voturi, este distinct de alte mișcări de protest și că nu se știe dacă un astfel de model ar fi replicabil în alte națiuni.

Nikola Burazer, responsabil de programe la Centrul pentru Politică Contemporană din Belgrad, a menționat că mecanismul de luare a deciziilor trebuie „accelerat”, având în vedere că procesul de selecție a candidaților a durat multe zile.

„După ce sărbătoririle se vor încheia, atenția se va îndrepta spre pașii următori și spre aspectul viitorului guvern”, a afirmat el.

„Cu 24 de ore în urmă, totul părea o iluzie.”

În ceea ce privește reacțiile politice, Vučić, care a menținut o aliată strânsă cu Rusia pe tot parcursul mandatului, a atribuit înfrângerea partidei sale duminică la „sprijinul direct al unor țări europene și al «statului din umbră» american, care este de asemenea împotriva președintelui Trump”. Liderii internaționali au felicitat studenții.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este „în mod evident un nou capitol în istoria țării și a poporului său”, mulțumind Serbiei pentru respectul față de suveranitatea Ucrainei.

Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că Berlinul va susține „activ drumul european al Serbiei”, subliniind că studenții au reușit să ajungă la cetățeni „prin cererea lor de legalitate, lupta împotriva corupției și libertăți fundamentale”.

Din punct de vedere al calendarului constituțional, noul parlament este obligat să se convoce în termen de 30 de zile de la anunțarea rezultatului oficial, iar formarea guvernului trebuie finalizată în maximum 90 de zile după aceea. În plus, Serbia este ținută să organizeze noi voturi pentru funcția de președinte înainte de 27 decembrie, întrucât Vučić a depus demisia pentru a candida la șefia executivului.