Scăpare de presă la Moscova: Rusia a numit și apoi a șters numele următoarei ținte

Cum a reacționat Moscova la decizia Seimasului?

Agenția de presă a statului rus, RIA Novosti, a stârnit un val neașteptat de propagandă după ce a publicat, și apoi a șters rapid, un material în care Lituania era identificată drept următoarea țintă a unei ofensive militare rusești. Incidentul a avut loc pe 26 septembrie 2026, când redacția a scos pe post un articol de opinie care a luat prin surprindere observatorii internaționali prin claritatea amenințărilor lansate.

Deși textul a dispărut de pe site după câteva ore, o captură de ecran distribuită pe platforma X de cei de la NEXTA a ținut conținutul controversat înaintea ochilor publicului. Această mișcare editorială a fost văzută ca o oglindire fidelă a liniei Kremlinului, agenția folosind terminologia specifică conflictului actual pentru a descrie o potențială extindere a războiului.

Scânteia care a aprins acest material a fost adoptarea de către Seimas a unui amendament legislativ ce ridică interdicția constituțională privind deținerea de arme nucleare pe teritoriul lituanian. Reacția propagandistică a venit sub forma unui eseu semnat de colaboratorul independent Aleksandr Nosovici, un nume cu greutate în cercurile media pro-ruse.

Titlul ales pentru articol a fost cât se poate de sugestiv: Rusia va începe o nouă Operațiune Specială.

Va fi foarte scurtă. În corpul textului, autorul invocă spectrul unei amenințări nucleare, creionând scenariul unei invazii fulgerătoare în statul baltic.

Ce metafore militare de necrezut au fost folosite!

Nosovici a caracterizat Lituania folosind termeni duri, etichetând-o drept „o țară sinucigașă, lipsită complet de rațiune” și comparând-o cu „un mic, dar mândru kamikaze în vecinătatea Rusiei”. Stilul retoric al articolului a inclus și metafore din aviație, precum „Nu gândiți în termeni de secunde de altitudine”, pentru a sublinia viteza soluției propuse.

Publicația independentă Meduza a oferit un context suplimentar despre profilul autorului, menționând că Nosovici face parte din organizația neguvernamentală „Consiliul pentru Politică Externă și de Apărare” și conduce publicația RuBaltic. ru, bazată în Kaliningrad.

Ștergerea bruscă a materialului a venit la pachet cu o explicație oficială emisă chiar de RIA Novosti.

Agenția a susținut că textul „nu reflectă punctele de vedere ale echipei editoriale, politica sa editorială sau politica de stat a Federației Ruse”, o formulare menită parcă să disocieze vocea individuală a colaboratorului de linia instituțională oficială.

De ce a fost retras articolul atât de brusc?

Totuși, o copie a articolului a rămas accesibilă în arhivele web, lăsând urme clare ale acestei scăpări.

Trecutul profesional al lui Nosovici dă și mai multă greutate interpretării evenimentului.

În 2020, proiectul de investigații „Dossier Center” l-a asociat pe jurnalist cu o rețea complexă de influență coordonată de oficiali din administrația prezidențială a lui Vladimir Putin și de Serviciul de Informații Externe al Rusiei.

Această legătură mai veche sugerează că mesajul transmis de RIA Novosti n-a fost neapărat o eroare izolată, ci mai degrabă o manevră de testare a terenului.

Contextul mai larg al știrii include și alte elemente din spațiul public digital, de la recomandări de lectură pe Google Discover sau Google News, până la subiecte interne precum demersurile Asociației Italienilor din România pentru anularea unui decret sau reacția lui Radu Miruță la traficul infernal din Valea Oltului. Dezbaterile legate de Comisia de la Veneția și sondajele electorale completează tabloul informativ al zilei, însă nucleul rămâne acest incident diplomatic tensionat dintre Rusia și Lituania, declanșat de manipularea informațională privind armamentul nuclear.