România, pe un rușinos loc fruntaș în Europa la sărăcia infantilă și educație eșuată

Cum afectează sărăcia școala românească?!

În acest context european, raportul internațional al organizației Salvați Copiii, publicat pe 14 octombrie, oferă o analiză detaliată a situației din zece țări, printre care se numără Finlanda, Germania, Italia, Lituania, România, Spania, Suedia, Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo și Serbia. Documentul evaluează intervențiile necesare, finanțate prin fonduri europene, pentru protejarea copiilor aflați în dificultate.

Rezultatele relevă că România ocupă locul secund în clasamentul negativ, având a doua cea mai mare rată a minorilor aflați în risc de sărăcie, imediat după Spania.

Potrivit datelor Eurostat citate în raport, Spania înregistrează o rată de 33,8%, în timp ce România urmează foarte aproape, cu 32,4%. Deși acest nivel este considerat foarte ridicat la scară continentală, analiza istorică națională subliniază faptul că cifra actuală reprezintă un minimum pentru ultimul deceniu.

Rata a scăzut semnificativ față de maximul atins în perioada 2021-2022, de 41,5%, și față de valoarea de 39,1% din 2019, demonstrando totuși existența unor progrese reale, chiar dacă provocările rămân majore.

Impactul profund al sărăciei asupra sistemului educațional românesc este unul dintre punctele cheie ale documentului. România raportează unul dintre cele mai mari decalaje cauzate de statutul socioeconomic în cadrul evaluărilor PISA ale OCDE.

De ce pierd copiii vulnerabili la matematică și citire?!

Diferența dintre media rezultată de elevi în funcție de origine socială este de 24,1% în România, comparativ cu o medie OCDE de doar 12%.

Factorii care contribuie la acest fenomen includ nivelul scăzut al educației părinților, creșterea costurilor de viață, acoperirea insuficientă a nevoilor, calitatea mediocră a serviciilor publice, precum și costurile ascunse din domeniile sănătății și educației, în special în sistemul de îngrijire și educație timpurie, și în serviciile de petrecere a timpului liber.

Grupurile cele mai afectate de aceste disproporții sunt copiii romi, cei cu dizabilități sau cerințe educaționale speciale, minorii din familii numeroase sau din zone rurale, precum și copiii aflați în îngrijire alternativă.

Analiza datelor PISA din 2025 relevă cu claritate impactul multiplu al sărăciei asupra asigurării drepturilor copilului, vizibil mai ales în performanțele școlare. Există o discrepanță remarcabilă între elevii din familii înstărite și cei vulnerabili: 20,6% din primii au rezultate slabe la citire, în timp ce proporția urcă la 70,6% pentru elevii vulnerabili.

Mai mult, cu excepția Zambiei, România a înregistrat cea mai mare variație a scorului la matematică explicată strict prin statutul socioeconomic.

De ce eșuează prevenția în România?!

După eliminarea tuturor celorlalți factori care pot influența rezultatele, aproape un sfert din variația scorului la matematică înregistrat de elevii români (24,1%, față de media OCDE de 12%) se explică exclusiv prin statutul lor economic.

Un obstacol structural major identificat în raportul Salvați Copiii, specific României, constă în lipsa serviciilor de prevenție.

Autoritățile au tendința să prioriteze măsuri reactive, precum protecția specială sau reintegrarea în sistemul educațional, în detrimentul celor preventive, deși prevenția dovedește o eficiență superioară și un cost mai mic.

Organizația subliniază că instrumentele digitale de monitorizare necesare în acest domeniu, inclusiv un mecanism de avertizare timpurie în educație, un modul privind segregarea școlară și o platformă de observare a copilului, nu sunt pe deplin implementate.

Această deficiență creează o barieră structurală, întrucât eligibilitatea pentru finanțare depinde adesea de o infrastructură de date care încă nu există.