Imigrația înseamnă doar străini?
România traversează o transformare structurală a dinamicii sale demografice, după ce, pentru al patrulea an la rând, bilanțul migrator net a fost pozitiv. Această tendință, documentată de Monitorul Social pe 30 octombrie, indică o inversare a rolului tradițional al țării în contextul migrației europene.
Știri de ultimă oră
Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiri
Nicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din Europa
Pariuri în România: piața, istoria și noii jucători
Texasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniÎn loc să fie doar o sursă de forță de muncă emigrată, România se poziționează tot mai mult ca destinație de imigrație.
Datele oficiale, sintetizate de Fundația Friedrich Ebert prin proiectul Monitorul Social, arată că, în intervalul 2022-2025, țara a câștigat aproape 280.000 de locuitori noi datorită fluxurilor de intrare. Detaliile anuale relevă o evoluție a soldurilor migratorii: 97.114 persoane în 2022, urmate de +66.065 în 2023, +48.716 în 2024 și +66.920 în 2025. Aceste cifre confirmă că numărul persoanelor care se stabilesc legal în România depășește constant cel al celor care părăsesc țara.
O analiză a compoziției acestor fluxuri dezvăluie o realitate surprinzătoare: imigrația nu înseamnă neapărat străini.
Migrația are etape distincte!
Conform datelor Eurostat citate în comunicatul Monitorului Social, în 2024, din totalul de 287.000 de imigranți cu ședere de lungă durată, aproximativ două treimi – adică 184.700 de persoane – erau cetățeni români care au revenit în patria lor.
Acești repatrieri contribuie semnificativ la creșterea populației.
În ceea ce privește cetățenii străini, o pondere de 13% din totalul imigranților este formată din cetățeni ucraineni, sosiți în țară în urma declanșării conflictului militar în Ucraina. Alte volume notabile de imigrație au fost înregistrate din Nepal (15.000 de persoane) și Sri Lanka (7.000 de persoane), deși aceste cifre sunt inferioare celor din anul precedent.
Procesul migrației implică mai multe etape distincte. În faza inițială, individul se stabilește temporar într-o țară străină, păstrându-și domiciliul principal în țara de origine. Când această ședere depășește 12 luni, statisticile o încadrează în categoria migrației de lungă durată. Migrația definitivă se concretizează de obicei după câțiva ani de ședere, frecvent după obținerea cetățeniei.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2025, cei mai mulți imigranți cu ședere definitivă au provenit din Republica Moldova și din Ucraina. Totuși, un număr important de cetățeni au sosit din țări precum Germania, Canada, Italia și Spania – destinații tradiționale pentru emigrația temporară a românilor. Acești imigranți reprezintă, în esență, o repatriere a unei părți din fluxurile de emigrație înregistrate după Revoluția din 1989.
Alte știri:
