Rețea europeană, acuzată că a finanțat Hamas prin ajutor fals

Cum a descris SUA mecanismul de transfer al banilor?

SUA au demarat o acțiune majoră de contracarare a unei structuri europene suspectate de a fi canalizat fonduri către Hamas, maschând aceste transferuri sub pretextul asistenței umanitare destinate locuitorilor civili din Fâșia Gaza. Conform informațiilor divulgate vineri, Departamentul de Trezorerie al Statelor Unite a reușit să urmărească fluxurile financiare și să desființeze această rețea complexă, care a colectat sume considerabile de-a lungul anilor.

La baza acestei operațiuni stă suspiciunea că au fost strânși peste două milioane de dolari, dintre care aproximativ jumătate, adică 1,5 milioane de dolari, au fost acumulați în perioada post-data de 7 octombrie 2023, momentul atacurilor lansate de Hamas asupra Israelului.

Instituția responsabilă cu aplicarea acestor măsuri restrictive, Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), a impus oficial sancțiuni pe data de 2 octombrie. Lista țintelor include un individ din Gaza, identificat ca fiind o figură cheie în ierarhia militară a grupării, alături de doi cetățeni care își desfășurau activitatea din Franța și două entități non-profit franceze.

Printre persoanele vizate se numără Saleem Abdallah Saleem al-Zaq, despre care Washingtonul susține că face parte din aripa militară a Hamasului, precum și Faouzi Barika și Amel Oualid, care coordonau din Franța mecanismele de strângere a fondurilor.

De asemenea, două organizații cu denumirile Association Baraka și Ensemble C Mieux au fost adăugate pe lista neagră a sancțiunilor americane.

Mecanismul prin care banii ajungeau la destinatar final a fost descris în detaliu de autoritățile americane. Rețeaua opera de ani de zile, utilizând campanii publice de colectare de donații, prezentate ca fiind menite să sprijine civilii palestinieni în suferință.

Aceste structuri se foloseau de servicii de transfer de bani și de portofele digitale pentru criptomonede pentru a direcționa lichiditățile către Hamas.

Sursa foto pentru materialele asociate acestui subiect provine de la Ailsa Burn-Murdoch / Profimedia, iar articolul original a fost semnat de Nicoleta Nicolau și publicat la data de 3 octombrie 2026.

Se ascundea în comunicare metoda de strângere a fondurilor?!

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a subliniat importanța acestei inițiative, declarând că organizațiile teroriste precum Hamas depind de facilitatori financiari foarte sofisticati și de scheme elaborate pentru a exploata bunăvoința publicului. El a precizat că administrația americană va continua eforturile de a identifica și de a izola indivizii care asigură resurse financiare pentru Hamas.

Agențiile de știri Reuters și AFP au raportat despre noile sancțiuni, iar publicația Le Monde a confirmat că două dintre organizațiile vizate sunt active pe teritoriul Franței.

O componentă esențială a acuzațiilor vizează modul în care strângerea de fonduri era comunicată public. Faouzi Barika și Amel Oualid conduceau din Franța entități care se autointroduceau ca structuri caritabile, solicitând contribuții pentru ajutorarea civililor din Gaza.

Totuși, probele indicate de Washington sugerează că o porțiune semnificativă din acești bani ajungea la al-Zaq, care ulterior îi transfera către Hamas. Sute de mii de dolari ar fi fost mișcați sub forma criptomonedelor către acest individ.

Mai mult, conturile de social media ale lui al-Zaq erau folosite pentru a promova canalele de strângere a fondurilor ale celor doi francezi, creând un cerc vicios de legitimitate reciprocă.

Dimensiunea temporală a activității rețelei acoperă intervalul 2020-2026, perioadă în care s-au acumulat cele menționate două milioane de dolari. Din totalul strâns, suma de 1,5 milioane de dolari a fost colectată în special după evenimentele din octombrie 2023. Saleem Abdallah Saleem al-Zaq este descris oficial ca adjunct al comandantului unui batalion din cadrul aripii militare a Hamasului din Gaza, ceea ce îl plasează într-o poziție critică în lanțul de comandă.

Operațiunea FBI nu se limitează doar la traseul internațional al banilor, ci vizează și activități desfășurate pe teritoriul SUA, indicând o prezență mai largă a rețelei. Sancțiunile impuse de Washington au ca efect principal înghețarea activelor și restricționarea accesului la sistemul financiar american pentru cei vizați, izolându-i astfel de resursele necesare funcționării.

Această mișcare strategică evidențiază determinarea Statelor Unite de a tăia sursa de finanțare a grupării, chiar și atunci când aceasta este camuflată în spatele unor inițiative aparent benevole.