Proteste și arestări masive în Franța: 135 de reținuți și gaze lacrimogene

Franța sub zodia protestelor!

În timp ce Franța se confruntă cu o nouă rundă de tensiuni sociale, autoritățile au raportat reținerea a 135 de persoane în cadrul demonstrațiilor care au avut loc sâmbătă. Intervenția forțelor de ordine s-a caracterizat prin utilizarea gazelor lacrimogene, în special în Lyon, unde aproximativ 150 de protestatari au fost dispersați după ce un grup a blocat temporar o stradă în zona interzisă pentru manifestații.

Până la ora locală 13:00, numărul total al participanților înregistrat în întreaga țară a atins cifra de 35.000, în timp ce 136 de evenimente de protest erau în derulare, o scădere semnificativă față de cele 264 înregistrate în aceeași oră în săptămâna anterioară.

Mobilizarea masivă a forțelor de securitate a fost un element central al strategiei guvernamentale. Autoritățile au pus în acțiune aproximativ 70.000 de polițiști și militari, un efectif cu 10.000 unități mai mare decât cel deploiat la 17 octombrie, când tensiunile legate de costul vieții și serviciilor publice au dus la unele dintre cele mai severe tulburări din ultimii ani.

Această prezență masivă a vizat prevenirea repetării violențelor care au marcat weekendul precedent, în care peste 3.000 de magazine și alte afaceri au fost afectate de jafuri și incendieri.

În capitală, Parisul a văzut o mobilizare intensă, cu controale stricte înainte de începutul marșurilor. Poliția a confiscat o serie de obiecte considerate periculoase, printre care un cuțit, mai multe măști de gaz, o cască, un polizor unghiular, bastoane și ochelari de protecție.

Prefectura Poliției a subliniat că situația rămânea calmă, cu forțe mobilizate atât la sol, cât și în aer, pentru a asigura desfășurarea marșului autorizat între Porte d’Italie și Porte de Vincennes.

70.000 de forțe de ordine pe străzi?

Pentru a descuraja prezența celor cu intenții rele, autoritățile au organizat controale masive, care au dus la o serie de arestări.

Situația din Lyon a fost mai încărcată, cu intervenția directă a poliției locale.

Gazele lacrimogene au fost folosite pentru a dispersa grupul de aproximativ 150 de protestatari, după ce aceștia au încercat să blocheze o stradă într-o zonă unde manifestațiile erau interzise.

Un student de 21 de ani, care a cerut anonimatul, a explicat pentru AFP că forțele de ordine intervin rapid pentru a împiedica formarea marșurilor.

„Poliția este foarte mobilă… Vin și dispersează marșurile înainte ca acestea să se formeze”, a afirmat tânărul, subliniind dinamica agresivă a intervenției.

Orléans a devenit un alt punct focal al protestelor, unde mii de persoane s-au adunat împotriva partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (RN), în timp ce formațiunea își desfășura un congres de două zile, la care Marine Le Pen urma să lanseze oficial candidatura la preşedinție. Marșul, organizat împotriva rasismului, fascismului și imperialismului, a reunit reprezentanți politici și sindicali, printre care Bally Bagayoko, primarul din Saint-Denis, și Sophie Binet, secretarul general al Confederației Generale a Muncii (CGT).

„Venim să le spunem față în față celor din extrema dreaptă că nu ne este frică”, a declarat Bagayoko, respingând acuzațiile de huliganism și afirmând: „Nu suntem vandali, suntem apărători ai libertății”.

Congresul Marinei Le Pen sub proteste?

Primarul a profitat de ocazie pentru a critica președintele Emmanuel Macron, pe care l-a acuzat că nu a făcut suficient pentru a opri ascensiunea RN.

Sophie Binet a exprimat solidaritatea cu victimele unui atac cu motivație rasială comis la Trappes, în apropiere de Paris, unde un bărbat de 26 de ani a murit, iar mai multe persoane, inclusiv o fetiță de 12 ani, au fost grav rănite.

„Rasismul și antisemitismul ucid”, a declarat lidera sindicală, calificând Adunarea Națională drept un pericol pentru democrație, Franța și muncitori.

Organizatorii au estimat participarea a 20.000-30.000 de persoane, în timp ce partidul lui Marine Le Pen spera să adune aproximativ 10.000 de simpatizanți. Autoritățile au mobilizat circa 3.000 de agenți pentru a preveni eventualele confruntări, iar o altă adunare planificată pentru duminică a fost interzisă.

Pentru a gestiona fluxul de persoane în Paris, autoritățile au modificat traseul marșului autorizat, îndepărtându-l de centrul orașului, și au închis mai multe stații de metrou. În total, accesul la 24 de stații a fost afectat de restricțiile impuse în capitală. Magazinele au protejat vitrinele cu panouri din lemn, iar muzee importante, inclusiv Luvru și Muzeul d’Orsay, au fost închise. Organizatorii târgului de artă contemporană Art Basel au anulat programul de weekend din cauza riscului unor noi violențe.

Contextul social al acestor evenimente este legat de nemulțumirile acumulate privind creșterea costului vieții și accesul la serviciile publice. Protestele inițiale au pornit de la cerințele elevilor pentru investiții suplimentare în școli, reclamând lipsa profesorilor și a personalului, sălile supraaglomerate și clădirile degradate. Mișcarea s-a extins considerabil.