Ce ascundeau autoritățile despre aerul toxic de la Ground Zero?

Primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, a declarat marţi că a autorizat publicarea online a zecilor de mii de documente interne ale municipiului care revelează ce ştia autorităţile locale despre prezenţa aerului contaminat în jurul zonei Ground Zero în urma atacurilor de la 11 septembrie 2001, conform unui comunicat transmis de AFP și preluat de Agerpres.

Aceste acte, publicate în urma unui acord legal asigurat de organizaţia 9/11 Health Watch — o entitate ce reprezintă interesele victimei atacurilor — arată detaliat ce informaţii au fost în posesia administrării municipale, la ce moment au devenit cunoscute și care au fost măsurile luate, de asemenea, în scopul de a reduce expunerea la riscuri juridice potenţiale. Primarul Mamdani a subliniat în cadrul unei conferinţe de presă că documentele reflectă o cronologie clară a cunoașterii și a exprimat recunostinţa direcţorului asociaţiei, Ben Chevat, care a remarcat că Mamdani este primul primar al New Yorkului în ultimele 25 de ani care a luat pasul concret de a publica ce ştia în realidad municipalitatea despre pericolul noriului toxic de la Ground Zero și când a fost informată despre acest risc.

Chevat a adăugat că această transparenţă este esenţială pentru a recunoaşte suferinţele multor locuitori și intervenţiţi de urgență care au suferit consecuente sănătoase de lungă durată.

Răspunzând la o întrebare privind responsabilitatea funcţionarilor politici care au potentially ascuns informaţii relevante publicului, primarul Mamdani a spus că publicarea acestor documente nu este o acuzare, ci un pas spre adevăr. Acest gesture de publicare masivă a arhivelor interne reprezintă un punct de cotitură în raportul dintre administraţia locală și comunitatea afectată de consecinţele sănătătoase ale atacurilor.

O analiză detaliată a corespondenţei ufficiale arată o disparitate preocupantă între datele ştiinţifice disponibile imediat după prăbuşirea turnurilor Gemene și mesajele oficiale transmise de autorităţi la acel moment.

Această diferenţă sugerează o întârziere sau o subevaluaţie a riscurilor, care a putut influenţa deciziile privind evacuarea, protecţia respiratoare sau informarea publică.

Presiunea juridică exercitată de victime și advocatele lor a forţat această transparenţă, permisând cercetătorilor independenţi să examineze ipotezele privind întârzierea avertizărilor către locuitorii, lucrătorii și salvaţorii din zona risc. Accesul la aceste documente oferă o bază esenţială pentru viitoare evaluări medicale, studii epidemiologice și posibile proceduri de compensaţie civilă, în special pentru cei care nu au fost inițial incluşi în programele de asistenţă.

În plus față de cele 2.977 de persoane care au pierdut viaţa direct în ziua atacurilor — majoritatea dintre ele în New York — peste 9.400 de suplimentari au decedat în anii următori din cauza afecţiunilor legate de expunerea la agenţi contaminanţi din aerul post-11 Septembre, conform datelor furnizate de programul federal de monitorizare medicală al celor expuși. Această cifre subliniază că impactul sanitar al tragediei a fost mult mai extins și mai durabil decât se credea inițial.

Expunerea pe termen lung la particule suspinse, fibre de azbest și substanţe chimice volatile — toate prezente în pulberia care a acoperit Manhattan în zilele și săptămâniile următoare atacurilor — a dus la apariţia unei cohorte mari de boli, inclusiv astm bronhic, fibroză pulmonară, boli cardiovasculare și diverse forme de cancer, în special pulmonar și tiroidian. Aceste afectiuni au transformat un eveniment traumatic de pe termen scurt într-o criză sănătătoare de durată, care continuă să afecteze mii de familii ani de ani după tragedy.

Această publicaţie nu este doar un act de arhivare, ci un pas necesar spre responsabilitate, recunoaştere și prevenire. Prin facerea accesibile a informaţiilor, autorităţile New Yorkului dorească să remediereţi, în măsură de posibil, o istorie de tăcere și să ofere o platformă pentru adevăr, jusţiţie și sprijin pentru cei căroră sănătatea a fost compromisă de o crize care, deși invizibilă în început, a lăsat semne profundă.