Presiunea mediatică asupra Parchetului European scade după plecarea lui Kövesi

Kövesi a salutat numirea succesorului!

Parchetul European rămâne central deși a schimbat conducerea

Schimbarea la vârf ală instituției a generat o scădere vizibilă a atenției mediatiche în România, o tendință care se repetă în multe alte țări europene.

Când o structură internațională nu mai este asociată direct cu o personalitate cunoscută, interesul presei tinde să se reduce.

Totuși, Parchetul European (EPPO), o instituție construită în șapte ani de muncă susținută de Laura Codruța Kövesi, își păstrează relevanța pentru protejarea finanțelor comunitare, chiar și după ce conducerea a fost preluată, începând cu 1 noiembrie, de fostul său adjunct, germanul Andrés Ritter.

EPPO continuă să ancheteze fraudele ce afectează banii fiecărui contribuabil european, adică banii din buzunarul tuturor cetățenilor.

Ritter, numit de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii în primăvară, preia șefia EPPO de la prima procuroare-șefă europeană. La fel ca Laura Codruța Kövesi, el va guverna instituția timp de șapte ani, fără posibilitatea de a reînnoi mandatul.

Ritter cunoaște structura EPPO încă din faza de organizare.

A fost primul procuror european trimis de Germania și a servit drept adjunct al lui Kövesi din 2020, înainte ca activitatea operațională a parchetului să înceapă în 2021.

Înainte de aceasta, a condus mai multe parchete în Germania, inclusiv cea specializată în criminalitate economică și informatică din Rostock.

Reacții la numire și bilanțul lui Kövesi

Kövesi a salutat numirea succesorului, evidențiind experiența lui Ritter în instituție și angajamentul său față de independența sistemului judiciar.

Ea a exprimat încrederea că EPPO va continua să apere interesele financiare ale Uniunii și principiul statului de drept sub noua conducere. În mesajul de despărțire, Kövesi a reflectat asupra construirii unei instituții fără precedent, asupra realizărilor echipei, dar și asupra eșecurilor și obiectivelor nerealizate.

„Protejarea independenței este o responsabilitate permanentă”, a subliniat ea, insistând că rezultatele justiției nu se reduc la cifre financiare.

Într-un interviu de bilanț, Kövesi a semnalat problemele de subfinanțare, întârzierile în reforme și greutățile birocratice. Ea a descris disputa din Grecia privind reînnoirea mandatelor procurorilor delegați ca fiind cea mai evidentă tentativă de intimidare a EPPO în această perioadă.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan a lăudat contribuția lui Kövesi la înființarea și funcționarea Parchetului European, amintind sprijinul acordat candidaturii sale în 2019.

„Sunt recunoscător pentru eforturile depuse de EPPO și de doamna Kövesi”, a scris el.

Fosta eurodeputată neerlandeză Sophie in ’t Veld a cerut extinderea competențelor și alocarea mai multor resurse pentru EPPO, criticând atitudinea Comisiei Europene față de instituție. Cercetătorul Michal Ovádek, de la University College London, a considerat Kövesi o alegere excelentă, în linie cu activitatea ei anterioară în România.

Adelina Marini, cercetătoare doctorală la KU Leuven, a apreciat fermitatea fostei conduceri și a subliniat că un parchet eficient incomodează guvernele care slăbesc statul de drept.

Raportele arată dimensiunea activității preluate de noua conducere!

În contrast, fostul premier Victor Ponta a contestat bilanțul, reproșând că anchetele nu au vizat interese economice puternice din vestul Europei.

Raportul anual al EPPO arată însă că investigațiile se desfășoară în mai multe state membre, nu doar în România și Bulgaria, țările menționate în critica sa.

Situația din Grecia și cifrele cheie

Disputa cu autoritățile grece a precedat schimbarea de conducere.

În primăvară, Kövesi a sesizat Comisia Europeană privind modificarea procedurii penale pentru parlamentari și refuzul autorității naționale de a recunoaște reînnoirea pe cinci ani a mandatelor a trei procurori delegați, hotărâtă de Colegiul EPPO.

Parchetul a susținut că aceste măsuri afectează independența și capacitatea de a investiga. Surse din Ministerul Justiției elen au respins criticile, invocând consultările anterioare. Comisia a confirmat primirea sesizării și a examinat legislația, fără să anunțe un rezultat.

Ulterior, instanța supremă elenă a respins contestația EPPO, considerând că instituția nu avea calitatea de a o formula în numele procurorilor. Hotărârea contestată prelungise mandatele pentru doi ani, față de cei cinci ani. În paralel, anchetele privind subvențiile agricole prin agenția OPEKEPE au continuat.

După ridicarea imunității a 11 deputați, EPPO a anunțat în iulie trimiterea în judecată a 22 de persoane, inclusiv patru deputați în funcție, și clasarea acuzațiilor față de alți șapte deputați din lipsă de probe. Toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Raportele instituției arată dimensiunea activității preluate de noua conducere. La 31 decembrie 2025, EPPO avea 3.602 investigații active, cu prejudicii estimate la 67,27 miliarde de euro.

În 2025 s-au deschis 2.030 investigații și s-au depus 275 rechizitorii. Dosarele pentru fraude de TVA și vamale însumau 45,01 miliarde de euro în prejudicii estimate. Aceste cifre privesc dosare în curs și pot evolua; ele nu reprezintă sume recuperate definitiv.

În 2025 au fost aprobate ordine de înghețare în valoare de 1,13 miliarde de euro, iar activele efectiv înghețate au valorat 288,93 milioane de euro. Nici aceste categorii nu trebuie confundate cu recuperarea definitivă a fondurilor.

Avertismentele de final de mandat au readus controversa în spațiul politic.

Eurodeputatul grec Nikolas Farantouris a cerut o poziție oficială a Comisiei, măsuri pentru cooperarea fără obstacole și garanții pentru independența autorităților de anchetă.

„Amenințările și intimidarea autorităților de anchetă nu pot fi tolerate”, a afirmat el.

Fostul premier Giorgos Papandreou a cerut răspunsuri serioase la avertismentele lui Kövesi și a criticat guvernul elen, invocând transparența și cooperarea cu justiția. Rena Dourou, președinta grupului SYRIZA, a acuzat guvernul Mitsotakis de intimidare și încercări de acoperire a scandalului OPEKEPE, cerând demisia executivului. Aceste acuzații ale opoziției rămân distincte de stabilirea răspunderii penale.

Viitorul și revizuirea regulărilor

Transparency International EU consideră că revizuirea Regulamentului EPPO va testa angajamentul Uniunii față de un organism antifraudă independent. Organizația cere o cooperare mai bună cu alte instituții europene, soluții pentru ridicarea imunităților și clarificarea conflictelor de competență. OLAF a felicitat Ritter și a mulțumit Kövesi pentru construirea EPPO, dorind continuarea colaborării. Cele două instituții au roluri complementare: OLAF desfășoară investigații administrative, în timp ce EPPO urmărește penal infracțiuni care ating interesele financiare ale Uniunii.

Pentru Ritter, provocarea este menținerea independenței și credibilității unui parchet implicat în anchete transfrontaliere complexe, în timp ce caută soluții la problemele de resurse și cooperare semnalate de predecesoarea sa.

Articolul subliniază că Parchetul European nu ar trebui să devină invizibil în România doar pentru că nu mai este condus de Laura Codruța Kövesi.