Președintele Nicușor Dan: Putin nu va ataca NATO în termen scurt, dar vigilanța rămâne esențială

Ce diferență semnificativă a evidențiat președintele Nicușor Dan?

Interviul acordat de Nicușor Dan, președintele României, către CNN a adus în prim-plan perspectivele sale privind dinamica geopolitică actuală și riscul de escaladă în conflictul dintre Rusia și NATO. În conversație, liderul român a analizat probabilitatea unui atac militar direct al Moscovei împotriva unui membru al Alianței, oferind o evaluare nuanțată a securității europene.

Când i s-a solicitat o estimare despre șansele ca Federația Rusă să lovească frontal un stat NATO, Nicușor Dan a spus că, din punctul său de vedere, un astfel de eveniment rămâne improbabil pe termen scurt. A subliniat că, în orizontul următoarelor unu-doi ani, acest scenariu nu pare iminent, dar a insistat pe necesitatea unei stări permanente de pregătire. Totuși, a avertizat clar: nu trebuie să ignorăm complet evoluțiile care, deși par puțin plauzibile astăzi, pot să se transforme.

Pentru a susține această idee, a evocat anii 2020 și 2021, când majoritatea analiștilor și liderilor erau sceptici față de ideea ca Rusia ar putea lansa o invazie pe scară largă în Ucraina, având în vedere obiectivul de a lua Kiev.

O diferență semnificativă față de acea perioadă, conform președintelui, constă în maturizarea percepției amenințării de către conducătorii din Washington și Bruxelles. Nicușor Dan a exprimat satisfacția sa că politicienii și liderii de seamă din Europa abordează acum pericolul rusesc cu o gravitate mult mai mare. Această schimbare se vede în creșterea bugetelor de apărare și într-o colaborare interstatală europeană mai intensă. El a notat că există o conștientizare a nevoii de a recalibra efortul de securitate împreună cu Statele Unite, recunoscând că descurajarea militară și diplomatică a Occidentului joacă un rol crucial în luarea deciziilor de la Kremlin.

Războiul din Ucraina și anxietățile legate de securitatea flancului estic au forțat statele membre ale NATO să mărească semnificativ investițiile în capacitatea de luptă. Procesul a fost accelerat de presiunile administrației lui Donald Trump, care a cerut o implicare financiară și logistică mai mare din partea Europei, în timp ce diverse capitale europene încearcă să-și întărească propriile structuri militare.

Care este distincția importantă pe care Nicușor Dan a tras între atacul

În interviu, Nicușor Dan a tras o distincție importantă între un atac convențional, direct, al Rusiei asupra NATO și operațiunile hibride atribuite Moscovei.

Referindu-se la incidentele recente în care drone rusești au penetrat spațiul aerian al unor țări din alianță, a spus că aceste evenimente nu sunt neapărat rezultatul unei intenții tactice clare.

În contrast, consideră că campaniile de dezinformare, actele de sabotaj și loviturile asupra infrastructurii vitale – fie ea submarină sau terestră – fac parte dintr-o strategie deliberată de erodare a stabilității.

Dan a explicat că aceste acțiuni hibride urmăresc, în principal, două obiective strategice. Primul țintește să degradeze legătura de încredere între cetățeni și instituțiile statului, subminând legitimitatea autorităților naționale. Al doilea scop este de a reduce sprijinul acordat de țările europene pentru efortul de război al Ucrainei. Aceste fenomene se înscriu într-o tendință mai largă, cu mai multe state europene care, în ultimele luni, au alertat despre intensificarea activităților hibride – inclusiv atacuri cibernetice și sabotaje – deși evaluările diferă privind nivelul real de risc și intenția Moscovei de a testa limitele Alianței.

România se află în centrul acestor tensiuni, confruntându-se direct cu consecințele proximității teatrelor de operațiuni. Un exemplu concret al acestei vulnerabilități a fost înregistrat pe 29 mai 2026, când o dronă rusească a impactat un bloc de locuințe din orașul Galați, rezultând rănirea a două persoane.