Pentagonul revizuiește prezența trupelor americane în Europa

Vor schimba SUA strategia militară în Europa?

Secretarul apărării, Pete Hegseth, a anunțat joi că Statele Unite încep o nouă evaluare a desfășurării trupelor americane în Europa.

În cadrul întâlnirii cu miniștrii apărării NATO la Bruxelles, el a avertizat că Washington ar putea suspenda o parte din contribuțiile sale la NATO dacă aliații nu respectă angajamentele de cheltuieli în domeniul apărării.

Revizuirea va avea o durată de până la șase luni și va include consultări cu Congresul american, care a stabilit un nivel minim legal al forțelor SUA pe continent. Deși Hegseth nu a confirmat explicit că se vor face reduceri, el a subliniat că scopul este să oblige Europa să preia o parte mai semnificativă a responsabilității pentru propria apărare.

Secretarul a criticat și lipsa de sprijin a unor state membre în războiul cu Iranul, menționând refuzul unora de a permite accesul la baze militare și la echipamente pentru operațiuni. El a asigurat că revizuirea americană va garanta drepturile de utilizare a bazelor și a spațiului aerian pentru forțele SUA.

Ce se întâmplă cu prezența militară americană în Europa?

Contextul este unul tensionat: țările europene ale NATO caută soluții pentru a acoperi golurile din forțele lor de criză, în timp ce Washingtonul a anunțat luna trecută că va reduce grupul de capacități militare disponibile pentru alianță în situații de criză. Anunțul a ridicat întrebări acute, mai ales pe fondul pregătirilor pentru summitul NATO de la Ankara, programat pentru 7‑8 iulie.

Hegseth a subliniat că Statele Unite vor transmite, atât în privat, cât și în public, ce trebuie să facă fiecare țară pentru a-și onora angajamentele.

„Este important ca prietenii să fie sinceri cu prietenii”, a declarat el.

NATO în pericol de a fi suspendat?

În plus, a vorbit despre conceptul de „NATO 3.0”, care ar însemna revenirea la o structură militară robustă, capabilă să descurajeze amenințările pe continent și să preia apărarea convențională a Europei.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a recunoscut că reducerea contribuțiilor SUA la forțele de criză ale alianței este deja în vigoare. Întrebarea de ieri a fost: este imediat sau nu?

Este imediat, a În eventualitatea unui conflict armat, Rutte a asigurat că toți aliații, inclusiv Statele Unite, vor mobiliza capacitățile necesare pentru a lupta. Unele ministere de apărare au prezentat deja oferte de creștere a contribuțiilor.

Ce va însemna viitoarea prezență militară americană în Europa?

Theo Francken, ministrul belgian al apărării, a declarat că Belgia va furniza mai multe forțe de criză NATO, inclusiv înlocuind luptătorii F‑16 și dronele MQ‑9B SkyGuardian ale SUA.

Germania, prin ministrul apărării Boris Pistorius, a cerut un proces sincronizat pentru a evita dezechilibrele periculoase ale capacităților în Europa. El a avertizat că retragerea rapidă a unor echipamente, fără clarificări privind înlocuirea lor, ar pune în pericol securitatea teritorială a NATO. „Vom avea nevoie de soluții provizorii și de timp înainte de retragere”, a subliniat Pistorius, cerând negocieri cu partenerii americani.

Pistorius a concluzionat că, deși recuperarea capacităților va necesita timp, este fezabilă. Statele Unite nu au făcut publice detaliile reducerilor, care ar putea include, de exemplu, aeronave de realimentare în aer.

Pe măsură ce discuțiile se intensifică la Bruxelles, rămâne de văzut cum vor evolua contribuțiile europene și cum va reacționa Washingtonul la eventualele ajustări. Ce este clar, este că alianța se află într-un moment de tranziție, iar presiunea pentru o distribuție mai echitabilă a sarcinilor de apărare crește pe măsură ce Europa își consolidează rolul în cadrul NATO.