Pată uriașă de petrol în Marea Neagră: 25 km pătrați și în continuare extindere

Cum s-a schimbat poziția navei avariate?

Un incident grav s-a produs în zonele mari ale Mării Negre, unde o petă uriașă de substanțe petroliere s-a format și continuă să se extindă rapid, ajungând deja la o suprafață de 25 de kilometri pătrați, conform analizelor realizate de specialiștii organizației ecologice Greenpeace. Această petă nu este doar o marcă vizibilă pe suprafața apei, ci o amenințare seriosă pentru echilibrele biologice ale mării și pentru comunitățile locuitoare din zonele costești.

După informații confirmate de surse independente, originea petării este legată de un atac realizat împotriva unui petrolier de tip Aframax, numit Rio, care a fost lovit în apropierea orașului rusesc Soci, situat pe litoralul Mării Negre. Atacul a avut loc în ziua de 6 octombrie și a declanșat un incendiu mare la bordul navei, care a produs fum negru ridicat la sute de metri în aer.

Deși flăcările au fost în cele din urmă stinse, efectele poluatoare au persistat și s-au intensificat în urmare.

Analizele satellitare efectuate de experții Greenpeace în zilele de 7 și 8 octombrie au revelat o evoluție preocupantă.

Miercurea, în jurul prânzului, suprafața acoperită de produsе petroliere era de aproximativ 8 kilometri pătrați, măsurată în jurul locului unde navea a fost initial afectată, la circa 50 de kilometri de punctul de incendiu.

Deși navea nu mai ardea, o filmă uioasă și toxică a rămas pe suprafața apei, indicând o scurgere semnificativă de hidrocarburi.

Joi, următoarea zi, imagini satellitare au arătat o schimbare de poziție a navei avariate, care s-a deplasat în continuare de-a lungul litoralului Mării Negre, probabil în direcția portului rusesc Novorossiisk, situat la circa 100 de kilometri de poziția ocupată de petroliér în ziua de joi. În același timp, suprafața acoperită de petă a crescut dramatich, ajungând la aproximativ 25 de kilometri pătrați – o triplinare a dimensiunii initiale în doar 24 de ore.

Deși extinderea vizibilă este clară, specialiștii avertizează că suprafața observată prin satelit nu reflectă necesar volumul real al petrolului sau altor substanțe petroliere deversate în apă. O petă subțire și largă poate acoperi o mare suprafață fără a conține o cantitate masivă de lichid, iar invers, un volum mic poate crea o petă vastă în condiții de vânt și curenți favorești.

Ce îngrijorare exprimă Greenpeace pentru ecologie?

De aceea, nu este posibil să se determine cu precizie cantitatea exactă de pollutant care a ajuns în mediul marin doar pe baza imaginilor de teledetectie.

Greenpeace a subliniat că datele colectate contradictor declaratiile autorităților ruse, care, imediat după stingerea incendiului, au afirmat că nu au existat scurgeri de petrol și că măsurătorile aerului nu au detectat concentrații periculoase. Organizatia de mediu a precizat că, până la momentul publicării analizelor lor, nu a fost prezentat niciun bilanț oficial de către instanțele ruse privind cantitatea de hydrocarburi care ar fi putut ajunge în apă sau pe mal.

Ministerul rus al Transporturilor a confirmat, însă, că petrolierul Rio naviga sub pavilion liberian în momentul atacului și că acesta a fost lovit de drone marine ucrainene. Atacul a provocat ruptura coatelor și incendiul ulterioară, care a dus la pierderea controlului asupra navei și la dispersia produselor petroliere în mediul marin.

Organizația Greenpeace a exprimat o grave preoccupare privind impactul ecologic al acestui incident.

Conform reprezentanților ei, petrolierele ajunse în mare afectează organismele marine planctonice, pești, măsutăci și crustacee, iar prin lanțul trofic, pot ajunge și la mammifere marine precum delfinii și focile.

De asemenea, uleiul și substanțele aromatice pot să afecteze plumul păsărilor marine, reducând capacitatea de izolare termică și duce la ipotermie sau înghițire de toxine în timpul întregirii.

Efectele poluării nu se limitează doar la mediul aquatic. Zonele de coastă, inclusiv plaje și zone de reproducere pentru specii protejate, sunt în pericol când petă ajunge la mal, unde poate rămâne pe termen lung, afectând solul și vegetația.

Gravitatea impactului depinde de mai mulți factori: tipul și cantitatea de substante petroliere, vântul, temperatura apelor, salinitatea și direcția curenților marini, care pot transporta poluarea spre zone mai largi sau mai sensitive ecologic.

Reprezentanții Greenpeace au conectat acest incident la contextul mai larg al conflictului în Ucraina, accusând Rusia de a folosi resursele petroliere ca instrument de finanțare a agresiunii militare. „Această situație nu este un accident izolat, ci o directă consecință a politicii de exploatare a resurselor în condiții de război”, au declarat ei, adăugând că petrolul care ar fi dus să finifice operațiunile militare acum reprezintă o amenințare pentru sănătatea populației locale și pentru integritatea ecosistemului Mării Negre.