De ce București a depășit Irlanda?

Eurostat a publicat joi, 22 octombrie, o analiză care arată o imagine fragmentată a economiei românești. În perioada 2019-2024, România s-a comportat ca un studiu de caz paradoxal în UE.

Știri de ultimă oră

Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriTransferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de ani

Pe de o parte, București-Ilfov a reușit să extindă PIB-ul real cu 33%.

Pe de alta, două zone din sud și vestul țării au suferit o scădere severă a activității economice de 13%, situându-se printre puținele excepții negative din blocul comunitar.

La nivel național, România a înregistrat al treilea cel mai mare avans economic din UE. Dintre cele 244 de regiuni europene cu statistici valide, zona metropolitană s-a clasat pe locul trei la creșterea reală. Această performanță este mult peste media continentală, de 5,6%. Doar două subdiviziuni din Irlanda au depășit ritmul românesc: Eastern and Midland (Dublin), cu o expansiune de 38%, și Northern and Western, cu 36,4%. Capitala României a surclasat și alte teritorii notabile, precum Malta (PIB în sus cu 32,9%) sau departamentul francez Mayotte (32,1%).

Citește și:

Cine a rămas sub nivelul din 2019?

La polul opus, două regiuni românești au traversat o recesiune profundă. În Sud-Muntenia, PIB-ul real s-a redus cu 13,5%, iar în Sud-Vest Oltenia scăderea a atins 11,3%. Aceste valori plasează zonele respective în grupul restrâns al celor cinci economii regionale din UE care au experimentat contractii de două cifre. Cel mai dureros declin a fost consemnat în regiunea bulgară Yugoiztochen (-20,5%), urmată de Dytiki Makedonia din Grecia (-18%) și provincia olandeză Groningen (-14%).

La nivel agregat, producția internă brută reală din UE era cu 5,6% mai ridicată în 2024 față de 2019. Din cele 244 de unități administrative analizate, 197 au raportat o traiectorie ascendentă.

O observație relevantă vizează regiunile care conțin capitalele statelor membre: aproape toate au beneficiat de creștere. Singura abatere a fost Helsinki-Uusimaa, zona metropolitană a capitalei finlandeze, unde s-a înregistrat o retragere a PIB-ului real de 1,9%. Concluzia este una clară: disparitatea de dezvoltare persistă chiar și în interiorul aceluiași stat.

Dacă București-Ilfov a generat o valoare de șase ori superioară mediei unionale, celelalte două regiuni menționate nu au reușit să recupereze nivelul de activitate economică de la începutul deceniului, rămânând sub pragul din 2019.