Olanda mută aurul din New York: geopolitica schimbă jocul rezervelor

Această îngrijoră a crescut în special după 2022, când blocarea rezervelor

Olanda a explicat mutarea aurului depozitat în New York printr-un motiv clar: tulburările geopolitice. Nu e singura care face asta. În ultimii ani, mai multe state au luat pași similari. Franța, de exemplu, a transferat părți din rezervele sale de aur în locuri considerate mai sigure. Germania a făcut lo mismo în timpul primului mandat al lui Donald Trump, reducând prezența metalului prezios în Statele Unite. Chiar și fondul suveran norvegian a analizat posibilitatea de a scădea expunerea la obligațiuni americane și de a diminua ponderea titlurilor de stat SUA în portofoliul său — un semn al tendinței mai largе de a diversifica riscurile.

Dar discuțiile nu se referă doar la aur. Analistii avertizează că problema reală nu e dacă seifurile de la Banca Federală din New York sunt fizicamente vulnerabile, ci dacă o țară poate fi sigură că va putea accesa activele sale străine fără restricții, indiferent de ce se întâmple pe scena internațională. Conform lui Max Becker, analist la American Hartford Gold, citat de MarketWatch, e mai puțin o problemă de poziție geografică și mai mult una de control efectiv. Băncile centrale văzuă să fie certe că pot folosi rezervele de aur oricând e necesar, indiferent de tensiunile politice.

Această îngrijoră a crescut în special după 2022, când blocarea rezervelor valutare rusești a arătat clar: activele deținute în străinătate pot fi blocate ca parte a presiunii internaționale. Rezervele nu mai sunt doar un instrument financiar — ele sunt și un leveraj geopolitic. Statele le folosesc pentru a influența alții. Și politica externă a SUA, cu tarifă agresive, amenințări direcționate către aliați, tensiuni cu Iranul și Canada, și folosirea frecventă a sancțiilor ca instrument de diplomatie, a făcut multe să se întrebe: cât de sigur e să lăsați avere în New York?

Totuși, experții sunt de aur: aurul nu e cel mai bun indicator al schimbării în

Steven Blitz, economist șef la GlobalData TS Lombard, spune că, deși un blocaj total al accesului la aurul străin depozitat în New York pare improbabil astăzi, nu e irrealistic ca autoritățile să studieze și scenarii cu riscuri foarte mici. El precizează: nu e vorba de a părăsi complet Statele Unite, ci de a reduce dependența de o singură jurisdicție. În esență, statele văzuă să nu pună toate ouăle în același coș.

Totuși, experții sunt de aur: aurul nu e cel mai bun indicator al schimbării în percepția dollarului ca refugiu sigur. Mai bine e să priviţi la piața obligațiunilor de trezorerie SUA. De decenii, aceste titluri au fost văzuți ca cel mai sigur activ de refugiu. Dar participarea străină a scăzut: de la aproximativ 56% din piață imediat după criza financiară de 2008, la circa 31% anul trecut. În același timp, datoria federală SUA a ajuns la 40 de trilioane de dolari, randamentul obligațiunilor de 10 ani a trecut de 4,8%, iar cel de 30 ani a depășit 5,2%. Dacă aceste randamente vor continua să crească — pentru că investitorii cer o primă de risc mai mare în fața creșterii cheltuielilor federale — atunci debatele despre mutarea rezervelor spre aur vor deveni și mai urgente.

Această mutare spre aur nu e nouă, dar a accélerat în ultimii ani, în special după invazia rusească în Ucraina. Acest eveniment a reamintit lumea cât de fragilă e dependența de sisteme financiare centrale și a întărit apelu la diversificare — spre active tangibile, mai puțin expuse riscurilor politice.