Obezitatea costă Europa miliarde de euro și presează bugetele naționale

Cât costă kilogramele în plus?

Impactul financiar al obezității asupra economiilor europene a ajuns la cote alarmante, punând o presiune greu de dus pe bugetele naționale.

O analiză recentă a Office of Health Economics (OHE), făcută la cererea Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), arată că excesul de greutate a devenit un obstacol major în calea dezvoltării sustenabile și a stabilității sistemelor medicale de pe continent.

Datele adunate din opt state europene – Germania, Franța, Italia, Spania, Irlanda, Grecia, România și Regatul Unit – conturează un tablou destul de sumbru. Impactul economic, direct și indirect, al unui indice de masă corporală (IMC) ridicat mănâncă între 0,7% și 1,4% din PIB-ul acestor țări. Doar costurile directe provocate de afecțiunile legate de obezitate trec de pragul de 100 de miliarde de euro la nivelul eșantionului studiat.

Nathalie Moll, directorul general al EFPIA, trage un semnal de alarmă și spune că ținerea sub control a acestei crize sanitare a devenit o urgență. În viziunea sa, protejarea sănătății publice și salvarea sistemelor medicale depind direct de măsuri mult mai incisive decât cele încercate până acum.

Privind în urmă, saltul este uriaș: din 1990 și până în prezent, numărul cazurilor de obezitate a crescut cu peste 75%, în timp ce ponderea persoanelor supraponderale și obeze a urcat cu 22%. Astăzi, 26% dintre adulții europeni suferă de obezitate – având un IMC de cel puțin 30 –, iar alți 30% sunt încadrați drept supraponderali. Iar estimările pentru 2035 avertizează că jumătate din populația adultă s-ar putea confrunta cu această problemă.

O creștere dramatică în ultimele decenii!

Nota de plată pe cap de locuitor diferă mult de la o țară la alta.

În timp ce pentru fiecare român costul ajunge la 131 de euro, un cetățean german „produce” o cheltuială de 662 de euro. La nivel de volum, Germania duce cel mai greu Povara financiară care depășește bugetul de apărare păcat, cu o gaură anuală de 55,2 miliarde de euro, urmată de Regatul Unit, cu 43,2 miliarde.

Franța, Italia și Spania se învârt fiecare în jurul sumei de 20 de miliarde de euro.

Comparația e frapantă: în Germania (1,3% din PIB), Spania (1,2%) sau Irlanda (1,1%), banii înghițiți de problemele de greutate sunt mai mulți decât cei alocați pentru apărare sau locuințe.

Dincolo de cifre, vorbim de o dramă umană uriașă.

În cele opt state analizate, kilogramele în plus sunt legate direct de 278.000 de decese și de pierderea a 8 milioane de ani de viață sănătoasă.

Ce costuri ascunse subminează economia?

Obezitatea deschide ușa unei liste lungi de boli cronice: de la diabet de tip 2, cancer și maladii cardiovasculare, până la afecțiuni ale ficatului, probleme neurologice, respiratorii sau digestive.

Germania suportă cea mai mare felie din costurile directe, adică 30 de miliarde de euro.

Raportul scoate în față și „costurile indirecte”, trecute adesea cu vederea, dar extrem de toxice pentru economie.

Aici intră scăderea productivității din cauza absenteismului de la job, ieșirea prematură de pe piața muncii, efortul uriaș al familiilor pentru îngrijire și consecințele tragice ale mortalității premature.

Concluzia experților nu lasă loc de interpretări: metodele clasice de prevenție și tratament au eșuat. Nathalie Moll avertizează că e nevoie de o schimbare radicală de perspectivă în privința diagnosticului și a terapiilor. Fără o transformare profundă a modului în care societatea luptă cu această epidemie, spitalele și economia vor continua să sufere grav. Raportul vine acum cu o serie de recomandări menite să schimbe direcția, subliniind că e nevoie de o reacție fermă și coordonată.