De ce a fost sunat Vladimir Putin?

Declarația oficialului ucrainean a fost făcută în cadrul Consiliului Nordic, într-o atmosferă marcată de o urgență palpabilă.

Andrii Sîbiga, șeful diplomației de la Kiev, a recunoscut că discuția telefonică dintre cei doi lideri nordici și Vladimir Putin putea fi sincronizată mai bine, mai ales în contextul criticilor venite de la alți parteneri europeni.

Totuși, ministrul a subliniat că Europa nu își mai permite luxul unor dezbateri nesfârșite despre cine anume ar trebui să o reprezinte la masa negocierilor.

Ucraina vrea să pună capăt conflictului. Profităm de orice ocazie.

Așadar, salutăm acest dialog și îl privim ca pe un pas înainte spre pace, a declarat Sîbiga la reuniunea din Helsinki, desfășurată până joi, conform agenției EFE, preluată de Agerpres.

Dialogul telefonic avut marți cu liderul de la Kremlin de președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost coordonat în prealabil cu autoritățile de la Kiev, a confirmat Sîbiga. Astfel, cei doi oficiali nordici au putut transmite direct la Moscova viziunea și mesajele președintelui Volodimir Zelenski.

Deși a cerut continuarea acestor contacte, șeful diplomației ucrainene a admis că timingul ar fi putut fi altul, în fața reținerilor exprimate de lideri precum Mette Frederiksen și Ulf Kristersson.

Aceștia din urmă susțin că o negociere cu Putin este imposibilă atât timp cât războiul continuă și trupele rusești nu s-au retras.

Ce rol joacă liderii nordici?

Probabil că da, era nevoie de o coordonare mai bună, e adevărat. Dar, vedeți, timpul este extrem de limitat, iar noi, în Ucraina, avem o cu totul altă percepție asupra timpului.

Pur și simplu nu mai avem timp, a punctat ministrul.

Sîbiga a insistat pe urgentarea pașilor spre pace și pe conturarea unei voci unice la nivel european, evitând grupurile ad-hoc și discuțiile interminabile despre protocol.

„Această conversație a fost cu adevărat importantă și o apreciem”, a adăugat el.

La rândul lor, liderii nordici au ținut să precizeze că nu acționează ca simpli intermediari, ci apără interesele țărilor lor, care sunt vecine directe cu Rusia. Jonas Gahr Store a subliniat miercuri, într-o intervenție pentru postul NRK, că Statele Unite nu ar trebui să fie singura voce în dialogul cu Moscova. Convorbirea cu Putin, programată inițial pentru 20 de minute, s-a întins pe durata a 90 de minute.

În acest interval, Store și Stubb au cerut oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene, reluarea transportului de cereale prin Marea Neagră, progrese în schimbul de prizonieri și un armistițiu general — o cerere pe care Kremlinul a respins-o.

După convorbire, cei doi oficiali nordici i-au informat imediat pe Volodimir Zelenski și pe alți parteneri europeni cheie, inclusiv pe cei care contestaseră inițiativa. Răspunzând criticilor venite din partea premierilor Frederiksen și Kristersson, Store a menționat că simță un sprijin larg pentru demersul său, deși a recunoscut: „Nu am cerut un vot din partea UE, știind că perspectivele sunt diferite”.

De cealaltă parte, Kremlinul a transmis prin vocea lui Vladimir Putin că o pace durabilă este de negândit fără luarea în considerare a intereselor rusești. Liderul rus a reluat acuzațiile la adresa „politicii de confruntare” promovate de UE și NATO, despre care susține că nu fac decât să lungească războiul din Ucraina.